Linkuri accesibilitate

Ce garanții de securitate are Ucraina după summitul de la Vilnius?


Liderii G7, președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leye,n și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vilnius, 12 iulie 2023
Liderii G7, președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leye,n și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Vilnius, 12 iulie 2023

Un editorial din Washington Post, arată că președintele Biden și liderii celorlalte state membre NATO au reafirmat că „viitorul Ucrainei se află în NATO”, dar fără a specifica cu claritate calendarul sau criteriile de admitere a țării.

Această ambiguitate persistentă a fost în mare parte generată – continua editorialul - de poziția președintelui Biden, ceea ce a frustrat unele țări aliate care susțin că statutul incert, în așteptare al Kievului în relația cu NATO ar fi exact ceea ce a făcut țara vulnerabilă în fața agresiunii rusești.

Ce garanții de securitate are Ucraina după summitul de la Vilnius?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:52 0:00
Link direct

Editorialul subliniază că este nevoie urgentă să se găsească o soluție care să ofere Ucrainei garanții solide de securitate, în afara umbrelei alianței. Pentru moment, soluția propusă de partenerii transatlantici – conform editorialului - este să înarmeze Ucraina. Acest lucru – arată editorialiștii – este o măsură utilă pe termen scurt, dar reprezintă o dezamăgire amară pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că „incertitudinea este slăbiciune”. Ulterior el și-a mai nuanțat declarațiilor spunând că a primit asigurări că Ucraina va intra în NATO.

Ucrainenii despre rezultatele summit-ului NATO: „Ne așteptam să ne invite...”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:30 0:00

Liderii occidentali sunt conștienți că trebuie să demonstreze, atât poporului ucrainean, cât și președintelui rus Vladimir Putin, că sunt făcuți pași concreți care să susțină angajamentul retoric de a apăra Ucraina „atâta timp cât va fi nevoie”. Summitul de la Vilnius a înregistrat unele progrese încurajatoare în acest sens. Un pas important a fost înființarea unei coaliții formate din 11 țări europene pentru a instrui piloții ucraineni să folosescă avioane de luptă F-16 produse în Statele Unite, un proces care va dura cel puțin șase luni.

Următorul pas ar trebui să fie – arată editorialul - autorizarea utilizării acestora în luptă, deoarece fără o capacitate de luptă aeriană mai puternică, Kievul va fi tot mai presat să se apere în fața ofensivei rusești. Un alt pas înainte a fost aderarea probabilă a Suediei la alianță, după aparentul acord al Turciei, de a-și ridica veto-ul. Aceasta, împreună cu aderarea Finlandei mai devreme în acest an, extinde forța militară și profunzimea strategică a blocului și ajută la transformarea Mării Baltice, de la granița nord-vestică a Rusiei, într-un „lac NATO”. De asemenea, a fost important că Franța, urmând exemplul Marii Britanii, va furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă. Summitul de la Vilnius a adus progrese semnificative în sprijinul acordat Ucrainei.

Editorialul din Washington Post susține însă că „Ambiguitatea cu privire la calendarul și criteriile de admitere în NATO trebuie clarificată pentru a spori securitatea și stabilitatea Ucrainei în fața amenințării rusești.”

XS
SM
MD
LG