România își alege președintele pe 24 noiembrie, într-un scrutin complicat, fără un lider clar. Sondajele arată că cinci candidați au cele mai mari șanse să ajungă în turul doi, din 8 decembrie: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR) și Mircea Geoană (independent).
Ciolacu promite „unirea” prin autostrăzi
Cu cele mai mari șanse este cotat Marcel Ciolacu, actualul premier și liderul Partidului Social Democrat (PSD). Ciolacu a dat asigurări că, dacă devine președinte, susținerea parcursului european al Republicii Moldova „va rămâne o prioritate” pentru București, care va încerca să acționeze „la nivel european” pentru o „cât mai rapidă” integrare a R. Moldova în UE.
Pe lângă asta, Ciolacu promite să „unească prin autostrăzi” România și R. Moldova și un parteneriat strategic privind interconectarea energetică dintre cele două țări, procese care, de altfel, se derulează deja de mai mulți ani.
Ciolacu nu a vizitat Chișinăul în campania electorală începută pe 25 octombrie, așa cum au făcut mai mulți contracandidați de-ai lui, care se bat pentru fiecare vot pentru a-l înfrunta în turul doi, acolo unde premierul român ar intra cu siguranță, potrivit majorității sondajelor.
În schimb, a folosit pe rețelele de socializare poze cu președinta Maia Sandu, făcute în timpul vizitei sale la Chișinău de la începutul lunii octombrie, pentru a se promova printre alegătorii din R. Moldova, unde PSD are atât propria filială, cât și un partener - Partidul Social Democrat European (PSDE).
Ciucă are susținerea PAS
Și Nicolae Ciucă, președintele Senatului și lider al Partidului Național Liberal (PNL), spune că susținerea Republicii Moldova și integrării ei europene „rămâne o prioritate”. La nivelul Uniunii Europene, liberalii își propun să sprijine nu doar integrarea R. Moldova, dar și pe cea a Ucrainei și a altor state din Balcani.
În R. Moldova, Ciucă este susținut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. În campanie, membrii PAS l-au însoțit la întâlniri electorale pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, probabil cel mai cunoscut susținător al R. Moldova în Parlamentul European. La fel ca și Ciolacu, Ciucă a folosit poze cu președinta moldoveană pentru publicitate electorală pe rețele.
Ciucă a fost la Chișinău pe 11 noiembrie, unde s-a întâlnit cu liderul PAS, Igor Grosu și cu președinta Maia Sandu. Liderul PNL a dat de înțeles că a venit la Chișinău nu doar pentru a cere suportul moldovenilor cu cetățenie română, care tradițional votează cu dreapta, dar și pentru a descuraja votul pentru George Simion, cotat cu șanse egale sau chiar mai bune pentru a trece în turul doi.
„Partidul Național Liberal este cel mai pro-european și pro-atlantist partid din România (...) Partidele precum AUR și SOS reprezintă interesele Moscovei”, a transmis Ciucă electoratului din R. Moldova.
Interzis în R. Moldova, Simion o vrea unită cu România
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, nu a vizitat R. Moldova în campanie pentru că... nu poate. Îi este interzisă intrarea în R. Moldova pentru că ar face „parte din efortul de destabilizare a R. Moldova”, potrivit premierului moldovean, Dorin Recean.
Simion are o reputație controversată în România, fiind acuzat, printre altele, de presupuse legături cu serviciile secrete rusești, negate de Simion.
De la București, Simion promovează ideea unirii R. Moldova cu România, ceea ce pentru AUR reprezintă „un obiectiv strategic major”. Pentru Simion, R. Moldova este un „stat artificial”. El spune că, dacă ajunge la putere, va crea o instituție specială care se va ocupa de unificarea treptată (educațională, sanitară, bancară etc.) a R. Moldova și României.
Pentru Lasconi, a fost „un chin” să intre în R. Moldova
Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România (USR), spune că România trebuie să dea R. Moldova „ajutor serios”, iar majoritatea promisiunilor - de ordin economic.
Promite că, dacă ajunge președinte, va reseta relația București – Chișinău prin colaborarea doar cu partide cu „orientare proeuropeană fermă” de la Chișinău, nu cum au făcut guvernele anterioare, care ar fi colaborat și i-ar fi „legitimat” pe Igor Dodon, Ion Ceban și Vlad Plahotniuc.
Venind la Chișinău, pe 14 noiembrie, Lasconi nu s-a întâlnit cu niciun politician, ci doar cu reprezentați ai societății civile. Ea a spus că trecerea frontierei dintre România și R. Moldova este „un chin” și a promis să reducă timpul de așteptare în vamă la maximum de 15 minute până când „granița va dispărea” odată cu aderarea R. Moldova la UE.
Programul electoral al Elenei Lasconi prevede „protejarea securității” R. Moldovei, inclusiv prin limitarea „interferențelor rusești pe piața de energie”, prin preluarea sistemului de gaze moldovenesc de către compania românească de stat „Transgaz”.
Mai promite că va facilita aducerea „investițiilor majore” în R. Moldova, prin crearea unui „fond de garanție” pentru firmele românești pe care vor dori să intre pe piața din R. Moldova.
Geoană vrea un vicepremier pentru R. Moldova
Ca și Lasconi, candidatul independent Mircea Geoană nu se bucură de suport politic oficial la Chișinău, pe care l-a vizitat pe 20 noiembrie. Și Geoană a rămas nemulțumit de „orele” petrecute în vamă de unii colegi ai lui și a promis simplificarea controalelor vamale.
Fostul secretar general adjunct al NATO promite să sprijine interconectarea energetică și infrastructurală a României și R. Moldova, dar în special pe cea feroviară, pe ecartament european, ceea ce ar permite integrarea R. Moldova în „rețeaua de coridoare de transport europene”.
Toate acestea ar permite României și R. Moldova să participe la reconstrucția Ucrainei, după finalizarea războiului declanșat de Rusia.
Potrivit lui Geoană, nici România și mai ales R. Moldova „nu au dreptul să rateze drumul european” al Chișinăului, iar aderarea R. Moldova la UE va fi prioritatea politicii externe a României.
Geoană spune că, pentru a facilita acest proces, va propune Guvernului român înființarea unui post de viceprim-ministru dedicat relației cu R. Moldova.
Votarea în diaspora începe azi
Pe teritoriul R. Moldova au fost deschise 59 secții de votare pentru alegerile prezidențiale din România. Acestea vor activa în zilele de 22 noiembrie (între orele 12:00 și 21:00), 23 noiembrie și 24 noiembrie (07:00 – 21:00).
Se poate vota cu un act de identitate românesc valabil: cartea de identitate fizică sau electronică, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul, inclusiv cel electronic, diplomatic, de serviciu sau simplu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
