Versiunea online a ziarului american Washington Post publică o analiză semnată de Mitchell A. Orenstein și Ecaterina Locoman, care scriu despre existența așa-zisei „politici a fricii” în Republica Moldova. Autorii relatează că moldovenilor le-ar fi teamă că țara se transformă într-o dictatură - și că opoziția deschisă riscă să fie urmată de consecințe periculoase, printre care și atacuri pe străzi, așa cum s-ar fi întâmplat recent în cazul unor candidați și activiști civici.
Republica Moldova, prinsă între Rusia şi Uniunea Europeană, alege deputaţii sub privirea atentă a Kremlinului, relatează agenția franceză de știri AFP, într-un articol preluat de Digi24. În material se scrie că Republica Moldova – una dintre cele mai sărace ţări din Europa, alături de Ucraina – este zguduită, de la independenţa sa faţă de URSS, în 1991, de crize politice repetate, gestionând și un conflict îngheţat în regiunea transnistreană. „Pentru prima oară, scrutinul este mixt, în ciuda rezervelor exprimate atât de Uniunea Europeană, cât şi de Comisia de la Veneţia”, se subliniază în material.
Dacă alegătorii moldoveni vor aduce la putere socialiștii pro-ruși, după cum arată datele unor sondaje, viitorul vectorului european al țării va fi pus la îndoială, scrie Mădălin Necșuțu pentru publicația de expresie engleză Balkan Insight. Autorul menționează că în această duminică, cetățenii Republicii Moldova vor face o alegere „strategică”, miza acestui scrutin fiind „deosebit de mare”. „Corupția este văzută ca principala problemă în Moldova”, conchide Necșuțu.
Alexandru Tanas scrie pentru agenția de știri Reuters că moldovenii votează pentru noul Parlament pe fundalul discuțiilor despre proteste și otrăviri. Actualul guvern dorește o integrare mai profundă în UE și avertizează despre o posibilă catastrofă dacă țara ar reveni în sfera de influență a Rusiei, menționează autorul. „Dar scandalurile de corupție și îngrijorările legate de starea democrației moldovene au afectat imaginea țării și au slăbit atractivitatea clasei politice pro-occidentale”, subliniază Tanas pentru Reuters.
În aceste alegeri Kremlinul sprijină socialiștii și pe Igor Dodon, care încearcă să se poziționeze drept cel mai pro-rus lider din spațiul post-sovietic, se scrie într-un articol de pe site-ul redacției ruse a companiei BBC. Jurnaliștii ruși au subliniat că doar în luna februarie Dodon a reușit să se întâlnească cu Vladimir Putin și Serghei Lavrov și să viziteze concertul lui Grigori Leps.
Există speranța că acest scrutin va pune capăt „luptei” dintre președintele Igor Dodon, sprijinit de socialiști, și democrații de la guvernare care dețin pârghiile puterii, scrie Konstantin Volkov într-un comentariu pentru „Rosiiskaia Gazeta”. Autorul subliniază că sistemul mixt oferă multe oportunităţi pentru partidul de guvernământ, care ar putea atrage de partea sa deputați din circumscripțiile electorale uninominale.
În Moldova se alege Parlament nou fără prag de validare și cu agitație în ziua scrutinului, scrie publicația ucraineană „Ukrainskaia Pravda”. Jurnaliștii din ţara vecină atrag atenția și asupra organizării referendumului în ziua alegerilor, subliniind faptul că acesta nu va avea consecințe juridice. „Una dintre întrebări contrazice direct Constituția Republicii Moldova și practicile aprobate de Comisia de la Veneția”, conchide Ukrainskaia Pravda.
Într-un articol publicat de agenția românească de știri Agerpres, Lilia Traci scrie că scrutinul are loc într-un context politic tensionat. Potrivit observatorilor locali, invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din Chişinău, lipsa de independenţă a justiţiei şi neregulile constatate la constituirea circumscripţiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziţiei şi populaţiei cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare de duminică, subliniază Traci.
