Majoritatea parlamentară a oferit astăzi o serie de funcții noi unor deputați și foști demnitari care nu candidează la alegerile din 24 februarie. Printre aceștia, fostul președinte al parlamentului, fostului lider al PD și fostul candidat prezidențial eșuat Marian Lupu. Marginalizat în partid în ultimii ani, el a devenit președinte al Curții de Conturi, spunând că pleacă pentru perioadă sau pentru totdeauna din politică. Mai mult despre deciziile luate în ultima ședință a actualului Parlament.
Majoritatea parlamentară nu doar a încheiat procedurile prin care l-a instalat în fruntea Curţii de Conturi pe Marian Lupu, ci i-a şi dat o primă sarcină de serviciu, cu miză neclară, deşi previzibilă: să efectueze un audit al felului cum a cheltuit Igor Dodon fondurile din care a reconstruit clădirea preşedinţiei.
„Din informaţia de care dispunem, noi am constatat că proiectul de asistenţă tehnică privind reconstrucţia clădirii preşedinţiei s-a făcut cu încălcări grave ale legislaţiei R. Moldova”, a spus de la tribuna parlamentului comunista Ina Şupac, care a enumerat apoi o listă lungă de presupuse „ilegalităţi” şi a formulat cererea către Curtea de Conturi să efectueze auditul.
„Dle preşedinte al Curţii de Conturi, sunteţi aici în sală, deja există şi o primă solicitare din partea parlamentului”, i s-a adresat lui Lupu Andrian Candu, imediat ce majoritatea parlamentară a aprobat solicitarea, printr-un rar vot solidar cu comuniştii lui Vladimir Voronin.
Nu se ştie deocamdată care poate fi finalitatea, dar această mişcare a majorităţii parlamentare vine după o avalanşă de acuzaţii cu subtext financiar adresate în ultimele zile lui Igor Dodon, cum ar fi cea că ar fi primit bani de la Ilan Şor sau că ar fi adus zeci de milioane pentru campania socialiştilor cu avionul din Rusia, toate aceste acuzaţii fiind respinse de el ca fiind parte din arsenalul luptei electorale a democraţilor.
Auditul nu pare a fi totuşi chestiunea cea mai importantă pentru care s-a întrunit azi parlamentul.
Oficial, legislativul e cu mandatul expirat, dar asta nu a împiedicat majoritatea parlamentară să se apuce să dea curs unor propuneri extrem de costisitoare, lansate acum două săptămâni de liderul democrat, Vlad Plahotniuc, de la tribuna partidului său, să se aloce ajutoare de 600 de lei nevoiaşilor pentru sărbătorile pascale şi să se instituie o alocaţie de 200 de lei pentru fiecare copil sub 18 ani.
Costul anual doar al ultimei măsuri se ridică la un miliard şi jumătate de lei, bani care nu au fost prevăzuţi în bugetul pentru 2019, un buget cu un deficit de 5 miliarde de lei.
Opoziţia a ripostat. Iată, bunăoară, ce a spus Mihai Ghimpu:
„E bine şi frumos, dar la ziua de azi fără folos. Asta e problema - că e campanie electorală. De aici nu convocaţi şedinţe ca să nu facem agitaţie, iar de aici partidul de guvernământ vine şi face la viteza a cincea campanie electorală.”
„Nu facem campanie. Însă din punct de vedere a protecţiei cetăţenilor este o măsură foarte importantă. În regiune, multe state au această măsură. Sper să ne sprijiniţi”, i-a răspuns lui Ghimpu Andrian Candu.
Propunerile nu s-au votat decât într-o singură lectură, deci nu au fost şi nici nu puteau fi decise definitiv de un parlament cu mandat expirat, dar electoratul va reţine că democraţii au de gând să le promoveze.
O chestiune în care majoritatea a pus punct azi, în această ultimă şedinţă dinaintea alegerilor, e cea a numirii directorilor agenţiei naţionale de reglementări în energetică. Numirile au repetat practic scenariul de la Curtea Constituţională, unde au ajuns, la sfârşitul sesiunii trecute, trei foşti demnitari fideli din garnitura PD.
Rămasă goală după o demisie „in corpore” la sfârşitul anului trecut, agenţia, considerată a fi foarte importantă pentru interesele din energetică ale Partidului Democrat, a fost completată astăzi cu patru directori noi: doi foşti vicepremieri, Eugen Carpov şi Octavian Calmîc, un şef de comisie parlamentară, Ştefan Creangă, şi predecesorul lui Marian Lupu, Veaceslav Untilă, care şi-a dat demisia de la Curtea de Conturi la doar doi ani de mandat, parcă ştiind că va fi numit apoi în fruntea ANRE.
