La Chişinău a început ultima sesiune a parlamentului actual înainte de alegerile din 24 februarie. Fiind cu mandatul expirat încă din noiembrie, parlamentul nu poate, teoretic, adopta legi organice, cum ar fi de exemplu să instituie alocaţii sociale noi, neprevăzute până acum de normele legale. Dar la o recentă întrunire electorală în nordul republicii, speakerul Andrian Candu a anunţat că parlamentul anume cu aşa ceva se va ocupa şi nu mai târziu, ci chiar din această săptămână.
Speakerul democrat, Andrian Candu, care candidează în circumscripţia naţională fiind al treilea pe lista partidului democrat, a afirmat duminică, 3 februarie, la o reuniune electorală de la Floreşti că legea ce va institui alocaţii noi pentru familiile cu copii va fi votată, alături de altele câteva, în primă lectură în această săptămână în parlament.
Alocaţiile, în mărime de 200 de lei pentru fiecare copil sub 18 ani, constituie o promisiune de campanie a Partidului Democrat. Ea a fost lansată cu doar câteva săptămâni în urmă de la tribuna partidului de guvernământ de liderul acestuia, Vlad Plahotniuc. Tot atunci, Plahotniuc promitea ajutoare de Paşti ca cele oferite deja de Crăciun, dublarea indemnizaţiilor pentru lemne de foc şi nişte gratuităţi beneficiarilor de medicamente compensate.
Unora din aceste promisiuni, ca cea legată de medicamente, guvernul le-a şi dat curs fără prea multe discuţii, în sensul că sunt chestiuni din domeniul său de responsabilitate, deci nu implică neapărat trecerea proiectelor prin procesul legislativ.
Altfel stau lucrurile cu alocaţia pentru familiile cu copii, care, fiind o prestaţie ce ar trebui să fie în premieră instituită, nu poate fi decisă decât prin lege organică - exact tipul de acte normative pe care nu le poate adopta decât un parlament cu depline puteri, spune deputatul liberal-democrat, Tudor Deliu, membru al comisiei juridice din parlament:
„E vorba de legi organice, dar ei, sub motivul că nu se adoptă, ci pur şi simplu se discută în primă lectură, pot să recurgă la şmecheria asta.”
„Dacă aceste chestiuni vor fi introduse în ordinea de zi, va fi pur şi simplu un PR electoral deoarece banii nu sunt bugetaţi. Apoi, de ce nu viitorul parlament să adopte în prima şi a doua lectură? Nu se ştie care va fi componenţa viitorului parlament şi dacă el va susţine în general aceste iniţiative.
Va fi pur şi simplu un PR electoral...
Dar asta se face pentru ca să se meargă în campanie cu mesajul: iată, deja am adoptat în prima lectură, asta o să vă aducă cutare şi cutare, votaţi pe cutare şi cutare.”
Partidul Democrat a fost deja criticat în debutul această campanie pentru că ar profita de rolul de partid de guvernământ spre a-şi asigura avantaje electorale prin măriri de prestaţii sociale. Răspunsul lui a fost să trimită scrisori mai multor ambasadori occidentali, observatori OSCE şi donatori, în care autorii criticilor – observatorii de la Promo-LEX – erau acuzaţi de atitudini „părtinitoare”.
Prin convocarea acestei scurte sesiuni dinaintea scrutinului din 24 februarie, majoritatea parlamentară pare să mai urmărească un scop: cel de a finaliza procedurile de numire în funcţii a directorului ANRE şi preşedintelui Curţii de Conturi. Ambele instituţii au rămas fără conducători după o serie de demisii inopinate într-o listă lungă de instituţii şi agenţii care au sugerat interesul democraţilor de a-şi întări poziţiile în cele mai multe din structurile de stat care, teoretic, nu ar trebui să poată fi supuse remanierilor de viitoarea majoritate parlamentară, sau cel puţin nu imediat după alegeri.
Lista pretendenţilor la cele două poziţii este impresionantă, printre concurenţi figurând tocmai doi foşti vicepremieri, dar şi un deputat al coaliţiei majoritare care a condus până acum o importantă comisie parlamentară, cea pentru buget şi finanţe.
