Academia de Studii Economice este prima universitate din R. Moldova care a început să folosească un soft anti-plagiat pentru a verifica tezele de licență și de masterat. După 12 ani, administrația ASEM spune că studenții copiază mai puțin, iar lucrările au devenit mai bune.
Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” are două soft-uri anti-plagiat. Unul a fost creat de specialiștii IT din instituție și a fost înregistrat la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală. Sistemul verifică tezele de licență și de masterat, comparându-le cu cele scrise de studenții din anii precedenți, dar și cu lucrări de pe Internet.
Pentru al doilea soft, cumpărat din România, universitatea plătește anual circa 1.500 de euro. „Pentru ciclul trei, doctorat, procurăm din România anual caractere pentru sistemul anti-plagiat.ro. Anul acesta, am cumpărat 35 de milioane de caractere. Din moment ce universitatea s-a extins, după comasarea cu Universitatea din Tiraspol, am luat un pachet mai mare”, a povestit Europei Libere șeful Direcției tehnologii informaționale de la Universitatea „Ion Creangă”, Roman Cecan.
Anul trecut, din cele de 25 de milioane de caractere cumpărate, au fost verificate 25 de teze de doctor, monografii, articole și lucrări științifice.
„Soft-ul din România are în baza de date circa 80 de universități din toată Europa. Când facem contract cu România, automat ne dăm acordul pentru schimbul de date cu caracter personal și teze. Este o platformă online. Eu încarc teza, indic numele coordonatorului, doctorandului și instituția”, explică procesul specialistul IT de la Universitatea „Ion Creangă”.
Limite pentru originalitate
Potrivit regulamentului universității, pentru ciclul unul, licență, conținutul unei teze trebuie să fie original în proporție de 60 de procente, pentru ciclul doi, masterat – 70%, iar pentru doctorat informația luată de pe internet nu trebuie să depășească 20 de procente.
Anul trecut, au fost depistate șase teze în care aceste limite erau depășite. Lucrările au fost anulate, însă autorii au avut posibilitatea să revină peste un an cu altele.
Rectora Universității „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, susține că existența acestor soft-uri îi responsabilizează pe studenți, dar asta nu înseamnă că tinerii nu găsesc modalități de a le păcăli.
„Ce făceau? Modificau caracterele. De exemplu, «o» în română are o codificare, iar «o» în rusă – altă codificare, dar arată la fel. Soft-ul când caută un cuvânt care conține această literă, nu-l vede. În fiecare an studenții devin mai ingenioși și găsesc diverse soluții”, spune Roman Cecan.
La UTM plagiatorii sunt exmatriculați
Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) folosește doar un soft propriu, începând cu anul 2016. Din cei peste o mie de absolvenți pe an, doar un procent sunt depistați cu teze copiate.
„Dacă softul ne dă un grad de similitudine cu alte lucrări mai mare de 40%, studentul nu are dreptul să susțină teza respectivă și este exmatriculat, dar are posibilitatea să se înmatriculeze la anul viitor cu o altă temă, atât la licență, cât și la master”, a spus Europei Libere prorectorul UTM pentru activitatea didactică, Vlad Reșitca.
Anul trecut, cinci studenți au fost exmatriculați pentru plagiat. Prorectorul susține că, după ce universitatea a început să folosească soft-ul, tot mai puțini studenți copiază atunci când își scriu teze, pentru că se tem să fie prinși.
„Avem o bază de date enormă. Este vorba de zeci de mii de lucrări, cu care are loc compararea. Acum lucrăm să avem posibilitatea să verificăm și pe internet, dar acolo se găsesc doar tezele de doctorat, nu și cele de licență și masterat”, spune Vlad Reșitca.
Cel mai greu de depistat sunt tezele scrise la comandă, cumpărate de la intermediari, anunțurile cărora împânzesc Chișinăul la fiecare sfârșit de primăvară.
„Noi nu facem investigații. Principalul e ca tema să fie actuală, să fie legată de mediul de afaceri și să descrie condițiile specifice dintr-o anumită întreprindere. E greu ca cineva din afară să meargă la o întreprindere, să aibă acces la datele lor”, a menționat prorectorul UTM.
Ce povestesc studenții
Gabriel Lazăr este masterand în anul I la Facultatea Tehnologii Moleculare de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Licența și-a luat-o la Universitatea de Stat din Moldova, unde a studiat chimia. Trecând prin două universități, tânărul spune că a văzut multe cazuri în care soft-urile au dat eroare.
„Uneori, se întâmplă că sistemul nici nu observă că este o teză a unui alt student, din alt an. Problema e că nu sunt cumpărate soft-uri de calitate. De obicei, se ia ceva foarte simplu. Mulți studenți și nu doar găsesc trucuri pentru a evita plagierea, inclusiv prin traduceri de câteva ori dintr-o limbă în alta”, povestește Gabriel.
Studentul spune că e mai greu să trișezi în cazul științelor exacte, cum ar fi matematică, fizică sau chimie.
„Sunt multe companii care scriu teze la comandă și, dacă nu reușesc să o scrie până la verificarea la plagiat, îți dau un material oarecare, doar ca să treacă de soft, iar apoi îți dau o altă teză, cu care să mergi la susținere. Nimeni nu verifică dacă e aceeași lucrare”, mai dezvăluie Gabriel Lazăr.
Expert: „Nimeni nu poate înlocui omul”
Șeful Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, Gheorghe Cuciureanu, susține că softurile anti plagiat folosite de universitățile din R. Moldova sunt utile, dar nu sunt sută la sută eficiente.
„Dacă ele dau similitudini, după aceasta neapărat trebuie să existe o persoană, un specialist în domeniu care să analizeze această informație. Deocamdată, nimeni nu poate înlocui omul”, a declarat Europei Libere Cuciureanu.
Cercetătorul spune că, dacă într-o lucrare sunt indicate corect sursele, aceasta nu poate fi catalogată drept plagiat. „Nimeni nu așteaptă ca un student să facă descoperiri epocale. Dacă am preluat, trebuie să cităm foarte clar de unde și să fie delimitat ceea am preluat de ceea ce e al nostru. Concluziile pe care le facem la urmă neapărat trebuie să ne aparțină”, explică expertul în educație.
