Centrul de Resurse Juridice (CRJM) a prezentat, pe 26 ianuarie, o analiză a hotărârilor CEDO în privința R. Moldova. Deși la nivel european numărul adresărilor la CEDO scade, cel al cererilor depuse de cetățeni moldoveni a crescut cu 2% în 2023 comparativ cu anul precedent. Potrivit directorului programului „Drepturile omului” de la CRJM, Daniel Goinic, în ultimii 5 ani locutorii Moldovei au depus la CEDO în medie câte 590 de cereri, iar în 2023 – 653 de cereri.
Ca urmare a celor 24 de hotărâri adoptate de judecătorii europeni, Guvernul Moldovei urmează să achite despăgubiri totale de 365.700 de euro. În total, din 1997 până 2023, CEDO a constatat de 786 de ori că autoritățile moldovene au încălcat drepturile omului și le-a obligat să achite compensații aproape de 23 milioane de euro.
Cazurile Stoianoglo, Manole și Filat contra Moldovei
Din cele 24 de dosare pierdute, în 14 CEDO a stabilit că autoritățile din R. Moldova au încălcat dreptul la un proces echitabil. Pe locul doi sunt cauzele ce țin de dreptul la respectarea vieții private, mai exact, relațiile dintre copii și părinți (șase încălcări), iar pe al treilea – dreptul la libertate și siguranță (cinci cazuri).
Directorul programului „Justiție” de la CJRM, Vladislav Gribincea, a enumerat cele mai importante decizii, din punct de vedere juridic, adoptate de CEDO.
În octombrie 2023, judecătorii europeni i-au dat câștig de cauză fostului procuror general, Alexandru Stoianoglo. CEDO a constatat că autoritățile moldovene nu i-au asigurat accesul la justiție, suspendându-l automat din funcție, împreună cu adjuncții săi, odată cu deschiderea unui dosar penal împotriva lui Stoianoglo.
- Te-ar putea interesa și: Articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo, neconstituțional
„CEDO a spus că acest lucru este inacceptabil”, a explicat Gribincea, deoarece Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) trebuie să examineze de fiecare dată dacă suspendarea este necesară.
Legea a fost ulterior modificată și acum procurorul general poate fi suspendat automat din funcție pe trei zile, dacă i se deschide un dosar penal, iar apoi CSP va decide dacă prelungește sau nu suspendarea.
O altă speță menționată de expert este cea a fostei judecătoare a Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole (în prezent, președinta Curții Constituționale). În 2017, ea a fost demisă pentru că a comunicat unui jurnalist argumentele sale dintr-o opinie separată. Potrivit lui Gribincea, „nuanța era” că partea dispozitivă fusese deja anunțată, iar hotărârea motivată încă nu era publicată. Judecătorii sunt obligați să nu comunice deciziile lor până când acestea nu sunt publicate. Magistrații europeni au menționat că, în acest caz, trebuia să fie pornită o cauză disciplinară, iar demiterea este o măsură neproporțională.
În cazul fostului premier moldovean, Vlad Filat, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, pe motiv că acesta a fost judecat cu ușile închise, iar decizia de închidere a procesului nu a fost suficient motivată.
Gribincea a menționat și un dosar în care magistrații europeni le-au dat dreptate autorităților. Cauza Iordăchescu contra Moldovei se referea la faptul că autoritățile nu au executat decizia judecătorească cu privire la acordarea spațiului locativ unui funcționar. Până în 2019, unii funcționari, de exemplu, judecătorii, procurorii, polițiștii, puteau să ceară de la stat să fie asigurați cu apartamente. Dacă statul nu-și onora obligația, ei se adresau în instanță. Erau și cazuri în care persoanele plecau din funcții, dar solicitau executarea acelor decizii.
„CEDO a stabilit dacă un funcționar public părăsește funcția, nu mai este obligația statului de a executa acea hotărâre, chiar dacă acest lucru nu este expres menționat în legislația moldovenească. Această hotărâre poate avea un impact asupra unui număr foarte mare de cauze”, a anticipat expertul.
„Nu au încredere în justiția din Moldova”
În decurs de 26 ani (de când R. Moldova a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), de cele mai multe ori, guvernul a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (31%), tortură, rele tratamente și investigația ineficientă a plângerilor privind maltratările (24%) și încălcarea dreptului la libertate și siguranță (13%).
- Te-ar putea interesa și: 75% din învinuiți în cazurile de tortură sunt polițiști
Potrivit lui Gribincea, o categorie numeroasă de dosare pierdute la CEDO se referă la neexecutarea deciziilor judecătorești. El a explicat că, pentru a evita condamnările, a fost adoptată o lege care permitea solicitarea compensațiilor în instanțele naționale, însă cererile nu erau satisfăcute într-un mod convingător și CEDO a revenit la examinarea cauzelor de acest fel.
De asemenea, juristul a menționat că R. Moldova este condamnată des pentru condiții proaste de detenție în Penitenciarul 13 din Chișinău, care nu corespund standardelor minime. Autoritățile promit de mai bine de un deceniu că vor construi un penitenciar nou, de tip european, dar lucrările încă nu au început.
În opinia lui, cetățenii se adresează des la CEDO pentru că nu au încredere în justiția din R. Moldova. „Observăm că circa 90% din dosarele depuse și de moldoveni sunt respinse de CEDO. Chiar dacă deseori judecătorii moldoveni dau soluții corecte sau la limită, persoanele nu vor să accepte deciziile date de judecătorii moldoveni și merg la Strasbourg”, a concluzionat Vladislav Gribincea.
