Anul acesta, programul Conferinței Internaționale de Securitate (MSC) cuprinde peste 200 de dezbateri oficiale și zeci de alte întâlniri și discuții cu publicul.
Considerată mult timp o sărbătoare a ordinii internaționale condusă de Statele Unite de după cel de-al Doilea Război Mondial, conferința din acest an va fi „ceva special din toate punctele de vedere”, remarcă Süddeutsche Zeitung, citându-l pe Michael Dibowski, vicepreședintele Poliției din München, care conduce operațiunea de securitate din jurul evenimentului ajuns la a 60-a ediție.
Situația globală deosebit de tensionată, războaiele din Ucraina și Fâșia Gaza, crizele și conflictele din alte locuri ale lumii vor aduce anul acesta un număr record de participanți, cum remarcă și Christoph Heusgen, organizatorul MSC: peste 50 de șefi de stat și de guvern, aproximativ 60 de miniștri de externe și peste 25 de miniștri ai apărării, precum și mulți alți lideri politici și militari.
Miniștrii de externe din G7 (grupul celor mai dezvoltate economii din lume) se vor întâlni separat în marginea reuniunii.
Moldova la MSC
Anul trecut, prezența Moldovei la Conferință a fost marcată de declarația președintei Maia Sandu că „neutralitatea nu ne poate apăra”, urmată la câteva zile mai târziu de discursul de la Varșovia al președintelui american, Joe Biden. Adresându-se președintei moldovene aflată în public, el declara: „Ne dorim ca și oamenii din Moldova să trăiască în libertate”. Totul, desigur, în contextul războiului din Ucraina, provocat de invazia Rusiei în februarie 2022.
Anul acesta, la München va fi noul ministru de Externe, Mihai Popușoi. Potrivit unui comunicat oficial al guvernului de la Chișinău, el va avea și „o serie de întâlniri bilaterale cu omologi, parlamentari și șefi de organizații internaționale”.
„Discuțiile vor viza aspecte de actualitate ale agendei internaționale, inclusiv vulnerabilitățile generate de contextul global actual, oportunitățile de fortificare a colaborării bilaterale, precum și parcursul european al Republicii Moldova”, se mai arată în declarație.
Umbra lui Trump și articolul 5 al Tratatului NATO
Conferința de Securitate începe după ce fostul președinte Donald Trump a amenințat la sfârșitul săptămânii trecute că Statele Unite nu vor veni în apărarea aliaților europeni în cazul unui atac al Rusiei, dacă aceștia nu cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare.
Amenințare pe care a reluat-o miercuri noapte, în cursul unui miting electoral din Carolina de Sud: „Nimeni nu-și achită facturile” a susținut fostul președinte, care are toate șansele de a deveni candidatul partidului republican în alegerile prezidențiale americane din noiembrie.
O mică diferență: miercuri, Trump nu a mai reluat și avertismentul că va îndemna Rusia să „facă ce vrea” împotriva țărilor europene care nu investesc suficient în apărare, adică cel puțin 2% din PIB.
Numai o parte dintre cele 31 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice depășesc acest prag, ultima fiind – foarte recent – Germania.
Țările baltice, România, Polonia, Grecia, Ungaria și noua membră Finlanda îndeplinesc de asemenea acest barem, alături de Marea Britanie, iar Franța a anunțat că îl va atinge curând.
- Te-ar putea interesa și: Senatul SUA aprobă un ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Șanse incerte în Camera Reprezentanților
Statele Unite rămân, de departe, țara cu cel mai mare buget pentru apărare din NATO.
Declarațiile lui Trump au trimis o undă se șoc în Europa, nu atât din cauza implicațiilor financiare pentru fiecare țară membră în parte, ci din cauză să pun sub semnul întrebării un principiu de bază al Alianței Nord-Atlantice: articolul 5 care stipulează că un atac împotriva unei țări membre este un atac împotriva întregii Alianței.
Președintele Joe Biden a calificat remarcile lui Trump despre NATO drept „periculoase” și „neamericane”, iar Casa Albă a declarat miercuri că vicepreședinta Kamala Harris își va folosi prezența la München pentru a sublinia că administrația Biden rămâne ferm ancorată în NATO.
La toate acestea se adaugă preocupările privind capacitatea Statelor Unite – de fapt voința politică – de a continua să susțină masiv efortul de război al Ucrainei, și revenirea pericolului unui izolaționism american pe scena globală.
La sfârșitul anului trecut, aproape jumătate din americani (ca 45%) spuneau că SUA cheltuiește prea mult cu războiul din Ucraina. Între republicani, această părere era împărtășită de aproape 60% (AP-NORC).
Pentru moment, un pachet de 60 de miliarde de dolari ajutor militar pentru Kiev rămâne blocat în Congres, „ostatic” al luptelor dintre democrați și aripa radicală a partidului republican, care în cea mai mare parte sprijină revenirea lui Trump la Casa Albă.
O listă de nume încă secretă
Tradițional, numele liderilor politici care participă nu este făcută public de organizatorii Conferinței decât cu scurt timp înainte de începerea reuniunii.
Se știe deja că vor fi prezenți vicepreședinta americană Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken. De data aceasta, însoțiți de secretarul (ministrul) pentru Securitatea Internă, Alejandro Mayorkas, la doar câteva zile după ce acesta din urmă fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanților, dominată de republicani.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în căutare de sprijin militar masiv pentru armata sa, are programate vineri vizite scurte la Berlin și Paris, după care sâmbătă este așteptat la Conferința de Securitate. În 2022, cu numai câteva zile înainte de invazia rusă, Zelenski a fost ultima dată în persoană la această reuniune, unde a pledat pentru acceptarea Ucrainei în NATO și UE, ca o măsură de a descuraja agresiunea (la acea dată încă potențială) Rusiei. În 2023, la un an aproape de la începerea războiului, Zelenski a deschis reuniunea de la Munchen cu o intervenție video.
Süddeutsche Zeitung, cotidian cu sediul la München, mai relatează că Secretarul general al ONU Antonio Guterres este programat să deschidă conferința din acest an, la care va fi prezent si președintele israelian Yitzhak Herzog.
Guvernul german va fi reprezentat de cancelarul Olaf Scholz, de ministra de Externe Annalena Baerbock, de ministrul Apărării Boris Pistorius (cel care a a reușit să ridice cheltuielile de apărare ale țării la peste 2% din PIB), de vicecancelarul Robert Habeck și de ministrul de Finanțe, liberalul Christian Lindner.
