Nu doar criticii, dar nici unii din susținătorii actualei guvernări de la Chișinău nu au înțeles cum a ajuns ea să „pună pile” la Uniunea Europeană uneia din cele mai mari companii transnistrene, aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol.
Guvernul Gavrilița nu face vreun secret că a cerut Bruxelles-ului să revină asupra interdicției de a exporta din UE fier vechi înspre un grup de țări, inclusiv Moldova –interdicție ce lovea tare în uzina metalurgică de la Rîbnița, care din fierul vechi trăiește. A vrut, astfel, Chișinăul, să facă un serviciu Tiraspolului? „Nici vorbă” –se apără puterea –spunând că, în primul rând, interdicția europeană a fost o simplă greșeală, recunoscută ca atare de Bruxelles, și că, prin demersul său aparent „pro-Rîbnița”, Chișinăul a urmărit scopuri mai nobile.
Autoritățile de la Chișinău se justifică de câteva săptămâni pentru ceea ce a părut a fi o cerere către UE să nu se sisteze exporturile de metale vechi către R. Moldova, lucru care s-a întâmplat efectiv de la început de an și care ar fi afectat în primul rând Uzina metalurgică de la Râbniță. Au criticat gestul organizația neguvernamentală Promo-Lex, care a văzut în el un lobby pentru interesele Transnistriei, dar și anumite forțe politice extraparlamentare, cum e Platforma DA, care crede că de reluare nu ar beneficia decât uzina de la Rîbnița - al treilea cel mai mare contribuabil la bugetul regiunii separatiste-și o companie de la Chișinău, BPM-Trade, ce-i transportă fierul vechi din România și în spatele căreia ar sta fostul democrat Vladimir Andronache.
În același timp, Tiraspolul, dimpotrivă, a acuzat Chișinăul că blochează activitatea economică a regiunii.
Explicațiile pe care le-au formulat autoritățile, după apariția acestor acuzații, au fost că sistarea de importuri s-a produs urmare a unei “erori tehnice”, iar scrisoarea a urmărit corectarea acestei greșeli. Justificând, pe de altă parte, interesul ca R. Moldova să rămână în lista țărilor spre care UE admite exporturi de fier vechi, președinta Maia Sandu a spus că s-ar evita „stigmatizarea”și, drept urmare, „evitarea” țării de marii investitori, iar prim-ministra Natalia Gavrilița, a sugerat, la rândul ei, că guvernul ar vrea să-și dezvolte o proprie industrie prelucrătoare de metal vechi: „Pentru această opțiune de a importa astfel de deșeuri care în UE sunt considerate resurse valoroase, se luptă multe țări. Și noi avem posibilitatea să dezvoltăm acest tip de afaceri, inclusiv pe dreapta Nistrului, și pârghiile trebuie să fie controlate de R. Moldova și nu prin partenerii externi.”
Într-un interviu pe care ni l-a oferit ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, a adăugat o precizare importantă, spunând că, până la o decizie a UE de reluare a exporturilor de fier vechi către R. Moldova, uzina metalurgică de la Rîbnița va trebui să primească o autorizație de mediu de la Chișinău:
Importul deșeurilor în țară din UE poate fi doar în condițiile în care acel agent economic care procesează aceste deșeuri respectă condițiile de mediu
„Din punct de vedere a mediului, ne îngrijorează că uzina, deși generează poluare, care afectează toți oamenii, și de pe malul stâng, și de pe malul drept al Nistrului, nu se autorizează. Și în contextul respectiv am solicitat entității economice care este interesată de importul deșeurilor de metale feroase și neferoase să se autorizeze la autoritatea de mediu din R. Moldova, care este Agenția de mediu. Prin urmare, importul deșeurilor în țară din UE poate fi doar în condițiile în care acel agent economic care procesează aceste deșeuri respectă condițiile de mediu. Noi avem 48 de agenți economici care gestionează astfel de deșeuri –toți se conformează acestor cerințe. De ce nu s-a conformat uzina metalurgică de laRîbnița-facem acum o anchetă să aflăm. Dar uzina a depus cerere și acum vom vedea: dacă se va permite accesul inspectoratului pentru protecția mediului la uzină, vom putea merge pe procedură mai departe. Dacă nu se va permite accesul, atunci se suspendă procesul de eliberare a autorizației.”
Ministerul condus de Iuliana Cantaragiu este entitatea care a trimis scrisoarea către UE, iar criticii guvernării i-au cerut acestuia să o publice. În același interviu de azi, ministra ne-a spus că va face acest lucru, însă după consultările cu instituțiile europene. Iată cum a descris, însă, demnitara circumstanțele apariției erorii despre care afirmă că a cauzat oprirea de exporturi de metale uzate spre R. Moldova dinspre UE:
„UE actualizează, o dată la câțiva ani, informația despre țările care admit, prin lege, importuri de asemenea deșeuri. Ultima dată această actualizare s-a produs în 2019. Ministerul atunci a trimis un chestionar în care a indicat excepțiile, iar expertul angajat de Comisia Europeană pentru procesarea chestionarelor a omis aceste excepții. Același lucru li s-a întâmplat Indiei, Belarus-ului. Când s-a sesizat greșeala, ni s-au cerut clarificări despre legislație –dacă permite sau nu acest gen de importuri -și acea scrisoare, foarte tehnică, conținea aceste clarificări.”
Presa a scris că uzina metalurgică de la Rîbnița, care a evitat în tot acest timp să comenteze situația, a cerut în schimb Chișinăului implicarea în găsirea unei soluții pentru pierderea dreptului de import din UE.
„Moldova a făcut lobby prin UE pentru interzicerea importului de deșeuri feroase în Moldova și, de fapt, în Transnistria”, a declarat, pe de altă parte, săptămâna trecută liderul regiunii, Vadim Krasnoselski.