Peste 1300 de oameni infectați cu COVID-19 au murit în R. Moldova de la începutul pandemiei, iar majoritatea erau oameni în etate. Dacă există certitudini în legătură cu noul coronavirus una este aceea că ucide mai ales oamenii în vârstă care sunt bolnavi și altceva. Aceasta nu înseamnă nicidecum că nu-i afectează și pe tineri, dar bătrânii sunt în categoria de risc. Fondul ONU pentru populație a organizat la Chișinău o dezbatere despre cum pot interacționa mai bine tinerii și oamenii în etate pentru a depăși mai ușor această criză.
Lidia Melnicenco, locuiește în Șoldănești și a împlinit vârsta de 69 de ani. Ea spune că dauna cea mai mare pe care a cauzat-o pandemia este îngrădirea comunicării cu cei dragi. Fiind la o vârstă când „bolile îi bat la ușă”, cum zice ea, a urmat întocmai recomandările autorităților: nu a ieșit din casă decât în situații extreme și nu a interacționat cu rudele. Lidia Melnicenco recunoaște: la un moment nu-i dădea pace gândul că s-ar putea acest an să fie ultimul din viața ei:
Știu persoane în etate care și-au pierdut mințile, nu judecă normal
„Cel mai mult m-a afectat că de Paștele Blajinilor nu am putut să merg la mormântul soțului, m-am dus din timp și am depus flori. M-a afectat și aceea că, din caz de ceva, le-am spus copiilor că dacă mă vor înmormânta să știe locul, alături de soțul meu. Doar în perioada asta de pandemie știu persoane în etate care și-au pierdut mințile, nu judecă normal. Este o perioadă destul de grea”.
La începutul pandemiei, Lidia Melnicenco a fost nevoită să renunțe și la activitatea sa de voluntar în cadrul organizației Help Age, care oferă sprijin mai ales persoanelor în etate. Iată de ce, nu a stat pe gânduri când colegii au întrebat-o dacă nu ar vrea, totuși, respectând măsurile de siguranță, să-și continue activitatea. Așa a ajuns să coordoneze un grup de tineri voluntari. Studenta Nelea Ungureanu este una dintre tinerele care periodic contactează vârstnici pentru a-i întreba, pur și simplu, ce mai fac. Ideea aparține UNFPA Moldova, care a lansat campania „Pandemia unește generații”. Peste 200 de tineri au fost instruiți cum să comunice mai activ cu vârstnicii pe care izolarea i-a afectat în mod deosebit.
„Astfel de activități cred că au un impact important asupra societății noastre și anume schimbării atitudinii multor tineri care fie au uitat de respectul față de vârstnici, fie comunică rar cu ei și nu le oferă sprijinul emoțional de care au nevoie. Noi am învățat să-i ajutorăm pe cei neajutorați și să avem grijă și respect față de vârstnici”.
Singuri, fără prea multe venituri și de multe ori cu copii plecați peste hotare – cam așa arată o bună parte din vârstnicii din Republica Moldova, constată expertul Alexei Buzu, consultant național UNFPA în domeniul îmbătrânirii.
Un recent studiu pe care l-a realizat arată că în perioada pandemiei, deplasarea la muncă a fost cea mai problematică anume pentru vârstnici, iar munca la distanță este accesibilă doar pentru unul din zece bătrâni. În ce privește asigurarea cu echipamente de protecție împotriva COVID-19, pensionarii sunt tocmai grupul pentru care aceste echipamente reprezintă mai degrabă un lux, spune Alexei Buzu. Datele care au fost colectat în perioada de urgență arătau că unul din patru vârstnici nu aveau măști de protecție și nici bani din care să și le cumpere:
„Este foarte important să înțelegem că cele mai sărace persoane și cele mai vulnerabile din perspectiva veniturilor sunt persoanele în vârstă. Pentru persoanele 60+, ponderea celor care consideră că nu au venituri suficiente este de două ori mai mare comparativ cu grupul de vârstă 30 – 44 de ani”.
Alexei Buzu mai spune că deși la prima vedere veniturile vârstnicilor sunt stabile și nu riscă să se micșoreze cum ar fi în cazul remitențelor sau salariului, acestea sunt la limita sărăciei. În luna martie, bunăoară, trei din zece persoane trecute de 60 de ani recunoșteau că suma maximă pe care o pot cheltui pentru medicamente este 200 de lei.
Autoritățile, prin vocea primului ministru Ion Chicu, au anunțat anterior că pensionarii urmează să primească din octombrie un ajutor unic de 900 de lei, cu 200 de lei mai mult decât se promisese anterior. Numai că inițiativa anexată la calendarul activităților electorale ascunse, a trezit nemulțumirea opoziției parlamentare care consideră că guvernarea nu face altceva decât să „corupă” un important contingent de alegători.
