Linkuri accesibilitate

Copii bătrâni: bolnav de Alzheimer pe timp de criză


Mulți bolnavi se pierd prin labirintul birocratic al sistemului de sănătate din R. Moldova.

„Bătrânețe, haine grele”, spune vorba din popor ce definește cu exactitate situația în care s-a pomenit Irina și mama ei. În urmă cu câțiva ani au aflat diagnoza necruțătoare - demență de tip Alzheimer. De atunci viața lor s-a dus de-a berbeleacul.

Copii bătrâni: bolnav de Alzheimer pe timp de criză
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:39 0:00

„Vara o întrebam ce lună e acum și ea-mi spunea „aprilie” sau „martie”. Și era iulie. Normal că nu știe ce an e, dar nu știe ce an e demult. De vreo cinci ani nu știe ce an e. Descripția cea mai simplă: e ca un copil de doi ani, care e absolut convins că e adult.”

Irina e stabilită în Statele Unite ale Americii de mulți ani. Are deja cetățenie. Predă matematica la o universitate din Pennsylvania și simte că peste ocean e casa ei.

Ea a revenit în Moldova cu o misiune importantă – să găsească o bonă nouă pentru mama care devine tot mai neajutorată. Înainte de asta persoanele angajate s-au tot perindat din varii motive, principalul fiind lipsa totală de instruire, pricepere și chiar empatie din partea celor care se vor angajate ca să aibă grijă de persoane cu demență:

„Ultima dată am avut o discuție mai substanțială cu mămica cu trei ani în urmă. Acum câteva săptămâni, prima dată mi-am amintit de mămica cum era când eram mică și mi-a fost dor de ea, dar nu mai e acea persoană cam de vreo zece ani, iar în ultimii trei ani e cu totul altcineva.”

În lume sunt cunoscute mai multe tipuri de demență, dintre care Alzheimer e cel mai răspândit, responsabil pentru 70% dintre cazuri. Statisticile oficiale nu arată câte persoane au această diagnoză în Republica Moldova, însă potrivit datelor din afară, 1 din 14 oameni cu vârsta de peste 65 de ani riscă să dezvolte Alzheimer sau un alt tip de demență. Mediul de trai, calitatea alimentației, modul de viață, consumul de tutun și alcool sunt printre factorii care pot duce la creșterea riscului de demență. Psihiatrul și psihoterapeutul Grigore Garaz spune mai multe:

OMS oferă cifra de 50 de milioane de oameni care au demență

„Cel puțin în teritoriul ăsta post-sovietic, cultura spune că toți îmbătrânim și ca și cum ar fi o normă faptul că persoana în vârstă are un comportament, de exemplu, mai straniu, devine ca un copil. La nivel mondial, OMS oferă cifra de 50 de milioane de oameni care au demență, o cifră destul de măricică, aproape 60% trăind în țările cu venituri mici și medii. Suntem în zona de risc, în sensul ăsta.”

Una dintre soluțiile discutate pe larg în Occident sunt așa-zisele „sate Alzheimer”, care presupun un ansamblu de clădiri, printre care case pentru pacienți și spații de relaxare, cum ar fi parcuri, cafenele, terenuri de sport. Unii critici se opun ideii unui „sat Alzheimer” și consideră că beneficiarii sunt induși în eroare. Cei care promovează această soluție sunt de părere că e cea mai umană formă de asistență pentru persoanele cu demență. Aceștia afirmă că rezidenții pot duce o viață cât de cât normală, cu vizite la prieteni, plimbări în voie și cine în stil familial.

Accesul într-un „sat Alzheimer” ar fi putut deveni realitate și pentru pacienții din Republica Moldova. Institutul de Psihiatrie Socola din Iași și Spitalul de Psihiatrie Bălţi au inițiat un proiect în acest sens, pentru perioada 2014-2020. Era vorba de o colaborare transfrontalieră România-Moldova, sprijinită în mare parte cu bani europeni.

Dar nu a fost să fie.

Administrația Institutului Socola a afirmat că „proiectul s-a blocat la a treia etapă”, fiindcă partea moldovenească „nu a depus documentația solicitată”. Vicedirectoarea Spitalului de Psihiatrie Bălți, Lilia Ignatiuc, a explicat că termenii pentru realizarea studiului de fezabilitate conform cerințelor erau prea restrânși. Totuși, ea spune că vor continua încercările de a face parte din acest proiect.

„Acesta rămâne un proiect al nostru nu doar strategic, dar şi de suflet. Acum, clar că în legătură cu pandemia lucrurile se stopează, dar, cu siguranță, ne dorim. Pentru că este un proiect foarte interesant, este un proiect util și, cel mai important, este un proiect care coincide cu Planul de dezvoltare a sistemului de sănătate mintală, inclusiv cu Planul de sănătate pentru 2017-2021, aprobat la nivel național.”

Încă nu există o listă publică, accesibilă și ținută la zi, a serviciilor de stat pe care le-ar putea cunoaște persoanele cu demență sau rudele lor. La momentul actual, se mizează pe serviciul „Respiro”, care oferă suport și supraveghere timp de 24 de ore persoanelor cu dizabilități severe, în cadrul unor centre specializate, pentru ca familia să aibă un repaus de maximum 30 de zile pe an. De asemenea, se poate apela la serviciul de asistență personală. Există și o echipă mobilă pentru situațiile de criză.

Autoritățile moldovene recomandă apelarea la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală din localitate. Acolo se oferă sfaturi și îndrumări necesare pentru fiecare caz particular.

Între timp, presiunea pe sistemul social, spun experții, dar mai ales pe apropiații care îngrijesc de persoanele cu demență, se extinde ca o avalanșă din cauza pandemiei, care nu și-a descoperit încă adevăratul potențial malefic.

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG