La Chișinău s-a dat publicității un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent despre comportamentul presei moldovene în primele trei luni ale anului curent, dominate de alegerile parlamentare.
Instituțiile media susțin testul deontologiei profesionale în fiecare zi, dar mai cu seamă atunci când prezintă știri de rezonanță.
12 instituții media, dintre care nouă posturi de televiziune și trei portaluri online, au fost monitorizate cum au prezentat principalele evenimente de interes public în perioada ianuarie-martie 2019. Perioada monitorizată a coincis cu segmentul cel mai intens al campaniei electorale parlamentare. Astfel s-ar explica, potrivit experților de la CJI, intensificarea manipulărilor și a abaterilor de la normele profesionale. Redacțiile afiliate politic au avut și cele mai multe derogări de la Codul deontologic, observă cercetătorul media și autorul studiului Victor Gotișan.
„În mare parte cele care calcă pe grebla încălcărilor deontologice și a tehnicilor de manipulare sunt cele afiliate politic. Dacă vorbim de încălcări ale normelor deontologice, aici vorbim despre amestecul faptelor cu opiniile, vorbim despre generalizări, despre ironie, despre lipsa dreptului la replică. Dacă vorbim de tehnici de manipulare, acestea sunt tehnica dușmanului extern, salvatorul național, informații prioritare sau omisiunea.”
Principala problemă pe care o vede Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, este că instituțiile media și jurnaliștii care își permit abateri și folosesc fără sinchiseală tehnici de manipulare, rămân nesancționați de către autoritățile împuternicite să protejeze publicul de jurnalism tendențios și nociv.
„Avem un Consiliu al Audiovizualului care ar trebui să se autosesizeze și asta este deja responsabilitatea lor, că ei au mai multe pârghii să poată să intervină, pentru că vorbim aici în aceste rapoarte și de abateri de la prevederile Codului deontologic, dar în același timp sunt multe dintre aceste tehnici sau abateri care sunt prevăzute și în Codul Audiovizualului. Dacă ar face acest lucru, cred că lucrurile s-ar schimba.”
Într-un interviu acordat anterior Europei Libere, președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, spunea că instituția pe care o conduce nu poate interveni cu sancțiuni în regim de urgență, așa cum și-ar dori societatea civilă.
Potrivit directorului executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, diversele provocări pentru consumatori și cele mai multe dintre informațiile manipulatorii circulă în spațiul online, nereglementat în Republica Moldova. Expertul include aici și pretinșii jurnaliști și lideri de opinie, blogheri, vlogheri, influenceri, care nu sunt vizați în Codul deontologic pe care trebuie să-l respecte însă autorii care își publică lucrările în mass-media.
„Pentru media cu simț Codul deontologic oferă o soluție - a încălcat codul consumatorul de media se poate adresa la Consiliul de Presă; Consiliul atenționează instituția media care-și repară greșeala. În unele cazuri, pentru media controlată politic și plătită special ca să manipuleze și să distorsioneze, să denigreze, această soluție nu e viabilă în cazul Republicii Moldova. Pentru aceste media nu există altceva decât instanța de judecată.”
Petru Macovei spune că soluția o sugerează goana exagerată după popularitate. Reacția solidară a consumatorilor „înșelați la cântar” ar fi cea mai eficientă sancțiune. În afară de butonul care închide televizorul, computerul sau aparatul de radio, mai există posibilitatea sesizării Consiliului de Presă împuternicit să intervină pe post de arbitru. Anul trecut a crescut substanțial numărul de plângeri la Consiliul de Presă vizând jurnaliști și redacții care încalcă normele deontologice.
O soluție pe termen lung, agreată atât de Petru Macovei, cât și de Nadine Gogu este educarea spiritului critic prin predarea, fie și facultativă, a noii discipline școlare educația media.
