Linkuri accesibilitate

EU și combaterea fake news: o luptă pierdută?


Imagine generică

Fake News – expresie înșelătoare, greu de tradus. A reda prin știri false duce la un sens prea sărac. De multe ori, fake news ar putea fi reale, doar că faptele relatate n-au avut loc sau s-au petrecut într-o realitate decalată.

Fake news au existat dintotdeauna, încă din Antichitate. Istoria ne spune despre atâtea tehnici de relatare a unor victorii care de fapt nu avuseseră loc...

Știrile false ca armă sau mijloc de manipulare au existat dintotdeauna, însă abia în secolul XX, în era propagandei masive prin mass-media, au devenit un fenomen de proporții îngrijorătoare.

Poate că prima oară când s-a văzut în ce fel poate fi manipulat virtualul a fost odată cu acea piesă radiofonică a lui Orson Welles, din 1938, în ajunul războiului, Războiul Lumilor (după H.G. Wells), care simula invadarea planetei de marțieni sub forma unei înșiruiri de buletine de știri la radio și care a isterizat o bună parte a Americii, mulți ascultători luând știrile drept reale.

Azi din ce în ce mai mult, în ceea ce ni se anunța a fi era informației totale, milioane de oameni cad în capcana „fake news” din absența unei grile de interpretare, din lene, nepricepere, tendință spre senzaționalism și obediență. Nu mai suntem sceptici, ne-am aseptizat, a-scepticizat.

Gravitatea fenomenului a apărut odată cu amestecul trollilor ruși în campania prezidențială americană din 2016, dar și în referendumul britanic din același an care a dus la Brexit, ajungându-se acum la un permanent bruiaj, folosit în special în scopuri politice.

Facebook, blogurile si alte rețele sociale au multiplicat însutit fenomenul. Facebook în special, prin ușurința folosirii sale, prin gratuitate si flexibilitate a amestecat și mai mult codurile, făcând din fiecare utilizator un potențial jurnalist mincinos.

Ba, mai rău, s-a ajuns la modificarea vocabularului, precum în acea novlimbă a lui Orwell în distopia 1984, și la acceptarea unor expresii precum adevăr alternativ (alternative truth) sau fapte/dovezi alternative (alternative facts), toate acestea provenind din campania electorală a lui Donald Trump, împodobită cu asaltul trollilor ruși.

Rețelele sociale și intruziunile recente ale Rusiei în diferitele procese electorale occidentale au făcut așadar din combaterea fake news o prioritate.

În vremea în care Kremlinul investește sute de milioane de dolari în principalele sale canale de propagandă care sunt Russia Today și Sputnik și pe măsură ce se afinează campaniile de trolli (adevărate fabrici de sute de mii de mesaje false), Uniunea Europeană rămâne însă paralizată în fața influenței care tot crește a propagandei ruse.

Kremlinul folosește două principale dispozitive pentru a zdruncina coeziunea Uniunii Europene (strategia destinată SUA e diferită). Pe de o parte, propaganda directă și înecarea internetului prin trolli: Russia Today și Sputnik au acum birouri în mai toate țările occidentale și cunosc o mare afluență pe Internet, sporită și de apetența generală pentru teoriile conspiraționiste.

Avem de-a face cu o strategie coerentă din partea Kremlinului, iar UE nu este încă pregătită...

Pe de altă parte, Rusia încurajează și sprijină financiar majoritatea partidelor extremiste, de dreapta sau de stânga din Occident, precum și mișcările separatiste. La un congres al separatiștilor europeni care s-a ținut la Moscova au participat chiar câțiva delegați ai unei mișcări separatiste din statul SUA Texas.

„E limpede că avem de-a face cu o strategie coerentă din partea Kremlinului, iar UE nu este încă pregătită”, mi-a spus Aude Merlin, specialistă în spațiul rusesc și lector la Universitatea Liberă din Bruxelles.

„Birocrația UE e greoaie și net dezavantajată în fața structurii piramidale a puterii din Rusia, unde deciziile se iau direct la vârf. În aproape patru ani, serviciile externe ale Comisiei, plasate sub Federica Mogherini, au reușit să creeze doar o mică celulă de experți, dintre care unii nici măcar nu vorbesc limba rusă.”

Irina Lagunina, expertă în media din Rusia și colaboratoare cu Radio Free Europe/Radio Liberty (Europa Liberă), confirmă asta:

„Cei 28 de șefi de stat și de guvern, îngrijorați de ce fac Russia Today și trollii putiniști, i-au cerut încă din 2014 șefei diplomației UE Federica Mogherini să creeze un dispozitiv de decriptare și contrare a tăvălugului dezinformațional al Moscovei. S-a ajuns, într-adevăr, la acea celulă redusă de experți, care dispune și de un website, însă nici vorbă nu poate fi de o contrapropagandă. Nimeni nu găsește că ar fi realist să ne imaginăm că UE ar putea să se doteze cu echivalentul american al Voice of America sau Europa Liberă.”

A legifera împotriva fake news

Mai multe țări au luat inițiativa de a legifera sever pentru a împiedica propagarea de „fake news”. Germania a mers atât de departe încât până și organizația Human Rights Watch s-a simțit datoare să difuzeze un comunicat, pe 14 februarie, în care estima că noua lege germană ce privește funcționarea rețelelor sociale creează un „precedent periculos”.

De la 1 ianuarie, Germania a început aplicarea unei legi controversate care cere site-urilor de social media să elimine imediat orice postare instigatoare la ură, orice știri false sau materiale ilegale.

Site-urile care nu elimină postările „evident ilegale" se pot confrunta cu amenzi de până la 50 de milioane de euro. Legea oferă companiilor de internet cum ar fi Facebook, Twitter și YouTube doar o fereastră de 24 de ore pentru a elimina mesajele ofensatoare sau mincinoase după ce un utilizator le semnalează pentru revizuire.

Legea germană stabilește astfel un precedent periculos, folositor guvernelor totalitare care caută să restricționeze libertatea de exprimare online, prin felul în care obligă companiile să cenzureze utilizatorii în numele guvernului, a declarat Human Rights Watch.

HRW menționează câteva dictaturi sau țări autoritare care se inspiră acum din legislația germană: Filipine, Venezuela, Kenya, Singapore. Exemplul principal de țară în care puterea introduce cenzura masivă a internetului pentru a împiedica propagarea de „fake news” (în vreme ce le promovează masiv, ca armă psihologică, în străinătate și acasă) rămâne Rusia.

Rusia, care a devenit un Gulag digital, nu doar că amendează cu sume uriașe și fără avertisment anumite site-uri bine alese, sau le poate închide fără mandat judecătoresc prin acea atotputernică structură de control Roskomnadzor, care are puteri discreționare și care e tot un braț al FSB-ului, caută acum să oblige giganții internet precum Facebook, Twitter și Google să-și stocheze arhivele și metadata ale utilizatorilor ruși pe teritoriul Rusiei.

În ultimii ani, Rusia si China au început sa folosească masiv adevărate armate de trolli plătiți, unii chiar occidentali anglofoni, pentru postările în engleză.

Intervenția rusă în Ucraina, cu nesfârșitele interpretări contradictorii ale fiecărui act militar sau politic, a arătat eficacitatea unei asemenea strategii masive. Folosirea trollilor, sau „trollingul”, face acum parte integrantă din tehnica de război numită „hibridă” a Rusiei.

Unele „fake news” sunt pregătite grijuliu de putere, cum a făcut Ponta în 2014 când a simulat un atac al talibanilor în momentul în care el vizita baza militară românească de la Kandahar, căutând să arate riscurile la care se expune un prim-ministru, dar distrăgând în același timp atenția de la probleme mult mai grave.

Am ajuns în punctul în care decriptarea știrilor de pe internet ar trebui predată în școli...

Așa încât, cum se luptă împotriva fake news?

În nici un caz prin represiune, cum au ales să facă Germania și Rusia, ci prin mai bună școlire.

Am ajuns acum în punctul în care decriptarea știrilor de pe internet ar trebui predată în școli. Dacă elevii sunt învățați să decripteze sensul și simbolica și partea de adevăr dintr-un tablou sau un poem, cu atât mai mult ar trebui să fie învățați cum să descifreze o știre.

***

Ştirile false ce se strecoară pe Internet rămân în afara oricăror reglementări în Republica Moldova, chiar dacă numărul furnizorilor de asemenea noutăți crește amenințător. Numeroase platforme ce se prezintă drept instituții media publică materiale pretins jurnalistice, fără să le atribuie unui autor, şi chiar falsuri lesne de detectat. Asemenea platforme nu conțin date de contact și se feresc de comunicare interactivă. Abundența de asemenea produse răufamate a impus luarea de măsuri de protecție.

StopFals.md este o platformă care de câțiva ani deconspiră știrile false şi tendențioase. Anul trecut s-a încercat clonarea chiar a acestei platforme. Preluând neautorizat însemnele, imaginile şi unele informații de pe portal falsificatorii publicau materiale defăimătoare şi propagandistice. Jurnaliștii platformei Stop Fals au identificat că falsificarea s-a făcut de la un server din SUA, iar poliţia a dat neputincioasă din umeri, spune jurnalista Lilia Zaharia:

„Ne-au zis că nu pot face nimic pentru că ID-ul calculatorului nu se află în Republica Moldova. Este într-adevăr o problemă că nu pot fi identificați fiindcă majoritatea acestor site-uri nu sunt înregistrate în Republica Moldova. La noi este un pic mai costisitor să obții locația serverului, în alte state e mult mai ieftin.”

Lilia Zaharia nu își amintește vreun caz în care creatorii şi distribuitorii de falsuri să fi fost identificați şi sancționați. Deseori aceste falsuri mediatice ajung să fie preluate şi de cele mai importante posturi de televiziune. Nici în domeniul audiovizualului nu există reglementări de natură să stăvilească difuzarea de ştiri false. Această noțiune nici nu se regăsește în Codul serviciilor media audiovizuale. Totuși, posturile de televiziune ar putea fi sancționate în baza articolului ce le obligă să asigure informare corectă.

În 2018, Consiliul Audiovizualului a respins cel puţin două sesizări ce semnalau multiplicare de falsuri şi dezinformare deliberată admise de câteva posturi de televiziune. Într-un caz era vorba despre o ştire ce afirma că „diplomații și angajații din reprezentanța Moldovei de la Berlin sunt amenințați cu moartea și că copiilor funcționarilor li se vor tăia capurile”. În cel de-a doilea caz se spunea că „un ONG apropiat Maiei Sandu i-a pus pe mai mulți copii de la un liceu din Capitală să stea cu funia la gât”. Ştirile au fost difuzate de televiziunile din holdingul ce aparține liderului democraților de la guvernare. Reglementatorul nu a văzut nicio abatere în folosirea celor două noutăți false.

Când e vorba de distribuirea intenţionată a unor dezinformări (...) cred că autorităţile trebuie să ia măsuri...

Lilia Zaharia crede că autorităţile în general nu par să lupte cu fenomenul fake news pentru că alteori le convine existența acestui tip de pseudo-informații ce pot fi folosite în diverse operațiuni politehnologice. Ar fi nevoie în Moldova de o lege de combatere a ştirilor false? Iată părerea Liliei Zaharia:

„Ce-i drept, în Republica Moldova, dacă ar fi o astfel de lege cred că ar fi şi un abuz. Cumva li s-ar închide prin intermediul instrumentelor legislative şi jurnaliștilor care scriu editoriale şi îşi vor manifesta nemulţumirea faţă de un proces politic sau altul. Dar când e vorba de distribuirea intenţionată a unor dezinformări - şi în cele mai multe cazuri sunt dezinformări care instigă la ură, la violenţă interetnică sau decese ipotetice ale unor artişti - cred că în aceste cazuri autorităţile trebuie să ia măsuri şi cel puţin să spună dacă au încercat să găsească creatorii acestor informaţii false.”

Fake news-urile iau amploare în special în campaniile electorale. În Republica Moldova deja a devenit celebră fabula manipulatorie cu promisiunea de a găzdui „30 de mii de refugiați sirieni”, utilizată de unele media în campania prezidențială din 2016, cu scopul de a o defăima pe lidera opoziţiei Maia Sandu, sau pretinsa disponibilitate a lui Andrei Năstase să dea în chirie arabilor Chișinăul, vehiculată în alegerile din Chişinău din 2018.

În cea mai recentă campanie parlamentară, cu 10 zile înainte de alegeri, rețeaua de socializare online Facebook a închis aproape 200 de conturi și pagini adresate publicului moldovean și gestionate de numiții trolli, adică persoane care-și ascundeau identitatea reală. Aceştia distribuiau informaţii pe cele mai sensibile subiecte politice defăimând în special opoziţia de dreapta.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG