Linkuri accesibilitate

Cine mai face astăzi caritate?


Campania „Masa speranței” a Misiunii sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei

Chiar dacă politicienii au știrbit valoarea campaniilor filantropice, gesturile de caritate mai păstrează motivarea autentică, spune Ana Ceban de la Misiunea socială „Diaconia”.

Incendiul de la Catedrala Notre Dame de la Paris a sensibilizat lumea întreagă. De-ndată ce și-au revenit din starea de șoc, francezii au început a dona bani pentru reconstrucția monumentului emblematic al Franței și al întregii Europe.

Cine mai face astăzi caritate?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:59 0:00
Link direct


Întâmplarea nefericită din Săptămâna Mare pentru creștinii catolici a dovedit a câta oară că oamenii pot deveni o comunitate solidară atunci când dau dovadă de empatie și generozitate.

Cunoaștem acest lucru și din exemplele din Republica Moldova. Comunitatea de aici a dat dovadă de o mobilizare fără precedent în cazul regretatului regizor Viorel Mardare. În vara anului trecut, în doar două zile, mii de oameni au participat la colectarea de fonduri necesare pentru tratament.

Ceea ce dezminte impresia că oamenii știu să se mobilizeze cu ocazii calendaristice, mai cu seamă de Crăciun și de Paște, spune Ana Ceban, care coordonează de aproape un deceniu campaniile sociale din cadrul Misiunii sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabei. La finele acestei săptămâni, pe 20 aprilie, zeci de voluntari vor colecta produse alimentare în supermarketurile din toată țara pentru a putea oferi, pe parcursul anului, un prânz cald mai ales pentru bătrânii singuratici, spune Ana Ceban.

Ana Ceban
Ana Ceban

„Împlinirea personală nu se rezumă doar la grija față de sine și față de apropiații noștri, or, acei bătrâni care nu ne sunt bunei, dar care stau zilnic la cantină cu o mână întinsă și pentru ei trebuie să ne îngrijim. De asta, orice ocazie de a face o faptă bună, duce la un sentiment de bunăstare și împlinire personală. (…) Desigur, omul atunci când alege să facă o donație dorește să aibă siguranța că darul lui va ajunge la destinație. Cantina socială activează de luni până vineri în Chișinău. Rândul de acolo oglindește un tablou tragic al sărăciei, dar care poate fi văzut de oricare dintre noi.”

De peste doi ani, contribuabilii moldoveni au avut posibilitatea să doneze o parte din impozitul pe venit pentru o organizație neguvernamentală sau pentru diverse entități religioase, în baza legii numite convențional „2%”.

E și acesta un test de mărinimie, crede directoarea asociației „Femeia și copilul – protecție și sprijin”, Victoria Secu, ce oferă suport familiilor din raioanele Criuleni și Dubăsari, în care cresc copii cu nevoi speciale.

O bună parte din asociațiile obștești care primesc bani prin intermediul instrumentului „2 %” decid să-i investească în acțiuni de caritate, astfel încât, indirect, plătitorii de taxe își pun umărul la ajutorarea persoanelor cu venituri modeste.

Anume mecanismul 2% cumva va deschide calea spre această mărinimie...

Victoria Secu

„Din partea cetățeanului este important chiar și dacă lucrează într-un singur loc de muncă să meargă și să completeze această declarație pentru că ,în primul rând, el poate participa la repartizarea bugetului și, în al doilea rând, dacă vorbim pe termen lung, asta educă o cultură a filantropiei care, din păcate, nouă ne lipsește. Desigur că prin exemplul nostru suntem cei care schimbăm aceste atitudini. Cred că anume mecanismul 2% cumva va deschide calea spre această mărinimie și oamenii vor fi alături de cauze sociale și de istorii care pot fi schimbate cu suportul fiecăruia dintre noi”.

Inițiativele filantropice devin mai vizibile nu doar în ajunul sărbătorilor creștine, constată sociologul Ion Jigău, directorul CBS-Axa. Campaniile electorale reprezintă un bun prilej pentru politicieni să utilizeze fără jenă fundațiile de caritate apropiate lor pentru a „cumpăra” indirect alegătorii. Pe termen lung, prețul unui asemenea comportament este prea mare, crede Ion Jigău, și poate afecta atitudinea moldovenilor față de caritate.

Ion Jigău
Ion Jigău

„O filosofie de caritate, așa cum există, să zicem, în începuturile sale din Biserică, este un lucru bun. Altceva e că orice idee și lucru bun poate fi profanat. Aici e marea primejdie a intrării politicienilor în caritate. Oamenii se pot răci față de o ajutorare simplă, reciprocă, când trebuie să reacționezi momentan la nevoile unui vecin care este bătrân, bolnav sau unui copil care a rămas pe drumuri. Aici e primejdia că oamenii se pot face mai indiferenți: păi, las să-i ajute cutare, că are de unde.”

Până acum, chiar dacă politicienii au știrbit valoarea campaniilor filantropice, gesturile de caritate mai păstrează motivarea autentică, spune Ana Ceban, coordonatoare de programe din cadrul Misiunii sociale „Diaconia”. Ceea ce contează la fel de mult ori mult peste valoare donațiilor.

XS
SM
MD
LG