Cel mai recent raport al Asociație Promo-Lex constată că formațiunile politice implicate în campanie, inclusiv cele care se regăsesc în viitorul Parlament, au făcut uz fără jenă de fundațiile de caritate apropiate liderilor de partid, pentru a „cumpăra” indirect alegătorii. Pe parcursul perioadei electorale, entitățile filantropice au făcut donații, au organizat concursuri și concerte sau au oferit gratuit pachete alimentare. Își vor lua o pauză inițiativele caritabile ale politicienilor? O întrebare la care a căutat răspuns corespondenta Europei Libere:
Odată cu oprirea motoarelor electorale, inițiativele pretins filantropice ale politicienilor par să mai scadă din turații. Zilele trecute, reprezentanții magazinelor sociale deschise de primarul de Orhei s-au văzut nevoiți să explice de ce un magazin social de la Taraclia nu mai funcționa a doua zi după scrutin. Comentarii ironice a provocat și anunțul închiderii parcului de distracții „OrheiLand”, inițiat tot de Ilan Șor, care pe 25 februarie anunța pe pagina de Facebook că „pleacă la buna meritată odihnă de după sărbătorile de iarnă”.
Asociația Promo-Lex, care a monitorizat perioada electorală, a semnalat mai multe cazuri de implicare în activități electorală a fundației de binefacere „Din suflet” a primei doamne Galina Dodon, entitate asociată Partidului Socialiștilor.
În ce privește fundația apropiată liderului PD, Vladimir Plahotniuc, „Edelweiss”, aceasta a fost mai puțin vizibilă în campania electorală, ultimele noutăți pe portalul organizației fiind de la finele lui decembrie 2018. În schimb, deputații democrați s-au întrecut în a face promisiuni costisitoare și fără acoperire financiară certă, printre acestea alocarea ajutoarelor de 600 de lei pentru sărbătorile pascale persoanelor cu venituri modeste și instituirea unei alocații lunare de 200 de lei pentru fiecare copil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Propunerile s-au votat doar în prima lectură și nu e limpede dacă viitorul Parlament va transforma inițiativa în lege.
Faptul că toate trei formațiuni au acces în Parlament demonstrează indirect că metodele mai „puțin ortodoxe” au priză la public. Cu toate acestea, nu toți alegătorii s-au lăsat impresionați de cadouri electorale. Am întâlnit asemenea persoane bunăoară la Bălți:
- „Vecina mea venea cu ceasuri și cu produse pe la gară. Eu i-am spus: "nu se face așa, el ne-a furat. Dacă nu făcea acest lucru, am fi avut pensie mai mare. Și ce magazinele lui nu-s deloc mai ieftine. Iată, la noi în Bălți sunt mărfuri cu prețuri reduse și sunt de calitate mai bună.”
- „Înțelegeți, ei cumpără oamenii prin concerte, prin cadouri, însă totul este în van. Oamenii înțeleg acest lucru, însă preferă să tacă.”
- „Timp de o lună sau chiar o săptămână politicienii sunt în stare să creeze acest spectacol de ochii lumii și fac asta atât de bine încât e greu să-ți dai seama că aceste concerte și cadouri sunt doar o iluzie a unei vieți bune”.
- „Sunt hoți, e țara hoților. Fiecare fură cât mai mult”.
ONG-urile specializate pe monitorizarea scrutinelor electorale au atras atenția în repetate rânduri că autoritățile ar trebui să verifice activitatea fundațiilor de caritate care au devenit un fel de paravan pentru partidele politice care le folosesc pentru a ascunde venituri din surse dubioase.
Directorul de programe de la Institutul „Viitorul”, Viorel Chivriga, e de părere că activitatea entităților filantropice vor mai pierde din turații, însă nu pentru mult timp. În 2019 se așteaptă alegeri generale locale.
„Eu cred că e un instrument care e eficient atunci când bântuie prin țară sărăcia. Aceste instrumente sunt utilizate de cei care cunosc care-i situația dintr-o localitate în alta, dintr-un raion în alt raion. De fapt, aici constatăm și o tendință care pare a fi la prima vedere una neexplicabilă: cum de raionul Orhei, care este un raion care are niște rezultate pe plan economic, a devenit un raion care, practic, a fost acaparat de persoane populiste, de persoane care nu au o imagine bună în alte raioane. Este mult de gândit și eu cred că aici trebuie să predomine rațiunea și trebuie să predomine și bunul simț”.
În lipsa unor prevederi stricte care ar aduce în albia legalității acțiuniile filantropice ale politicienilor, discernământul alegătorilor este pus la încercare, constată expertul Viorel Chivriga, iar instituțiile statului prin tăcerea lor, încuviințează pretinsa caritate.
