Peste trei milioane două sute de mii de moldoveni sunt în Registrul de Stat al Alegătorului. 24 de mii de moldoveni din diasporă s-au înregistrat în prealabil pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a participa la alegerile parlamentare din 24 februarie. În termeni absoluți, puțin peste 7%, dar potențialul electoral al diasporei este mult mai mare. Pentru prima data în aceste alegeri, moldovenii din diaspora vor alege direct trei deputați din 33 de candidaţi care s-au înscris în cele trei circumscripţii – una în Est, alta în Vest şi a treia în Canada şi SUA. Cine sunt aceşti 33 de candidaţi? Ce fel de campanii au avut? În definitiv, cât de important e votul din străinătate într-un scrutin bazat pe sistemul mixt?
Ministerul de Externe moldovean a făcut ieri, între rechemarea ambasadorului moldovean din Rusia şi alegerile de peste câteva zile, verificări în sediul ambasadei de la Moscova, iar presa a sugerat că ar fi fost vorba despre închiderea unei structuri ce, funcţionând chiar în sediul ambasadei, ar fi fost un fel de centru de comandă electorală a socialiştilor.
Cazul nu împiedica analiştii să prezică totuşi întâietatea socialiştilor în scrutinul din 24 februarie în această circumscripţie, chiar dacă numele candidatului lor, Gheorghi Para, prezentat drept şef de sindicat în construcţii din Sankt-Petersburg, nu pare la fel de cunoscut ca, de pildă, cel al reprezentantului Partidului Şor, Valeri Klimenko, președinte al Congresului Comunităților ruse de la Chişinău şi un apărător vocal al acestui grup etnic din R. Moldova. Nici blocul ACUM, nici democraţii nu şi-au trimis reprezentanţi cunoscuți în această circumscripţie, ceea ce ar susţine motivația că nici unul dintre ei nu ar avea mize prea mari în acea parte a vecinătăţii R. Moldova.
În schimb, pentru voturile din statele europene, Blocul ACUM a trimis-o să lupte pe însăşi Maia Sandu, lidera unuia dintre partidele constituente ale blocului. Când fusese criticată pentru această decizie Maia Sandu a explicat că ideea ar fi fost să se catalizeze un vot dominant pro-european şi pe listele de partid, nu doar în uninominal.
Această circumscripţie şi aşa e pro-europeană, spun, pe de altă parte, vocile sceptice, iar ceea de ce ar fi fost cu adevărat nevoie ar fi fost o mobilizare exemplară, de exemplu prin oferirea unui număr anumit de locuri pe lista blocului pentru reprezentanţii diasporei, ceea ce nu s-a întâmplat.
Dintre contracandidaţii mai cunoscuţi, Maia Sandu îi va avea pe o fostă şefă a Biroului guvernamental pentru diasporă, candidata democraţilor Olga Coptu şi activistul civic Oleg Brega, cunoscut pentru jurnalismul social pe care îl practică de mai multă vreme la Chişinău. Tot în această circumscripţie candidează o ambasadoare din Italia, Stela Stîngaci, şi un liberal din Franţa, Vasile Calmaţui.
Alegerea din Canada şi Statele Unite ale Americii, circumscripţia din străinătate cu cel mai imprevizibil rezultat, se va face, dacă vorbim de nume mai cunoscute, între un exponent activ al guvernării, vicepreşedinte de Parlament, liderul Bisericii baptiste din R. Moldova, Valeriu Ghileţchi, (candidat independent), un cunoscut activict civic reprezentând opoziţia, Dumitru Alaiba, un consilier municipal socialist Gaik Vartanean şi candidata partidului Şor, Rodica Rusu, responsabilă de relaţii cu publicul în concesionara aeroportului din Chişinău, Avia Invest. Din partea democraţilor, mai candidează aici un actor şi regizor din Los Angeles, Ghenadie Moroşanu.
Imprevizibilitatea din această circumscripţie rezultă din faptul că nu se ştie cât de multe paşapoarte noi au reuşit să elibereze în zonă posturile mobile ale Agenţiei de Servicii Publice, acesta fiind un element important dată fiind prezumţia că o bună parte din moldovenii din diaspora au paşapoartele expirate. Scriind la un moment dat despre această acţiune, presa a sugerat că ar fi o campanie a autorităţilor în sprijinul lui Valeriu Ghileţchi, versiune respinsă însă cu tărie de demnitar.
Cât ţine de votul pe listele de partid, rolul diasporei va fi de această data mult mai nesemnificativ, observă, pe de altă parte, analiştii politici, şi asta nu doar pentru că în străinătate nu se va vota ca în alte scrutine cu paşapoarte expirate sau pentru că secţii de votare s-ar fi deschis acolo unde nu prea sunt moldoveni, aşa acum a pretins opoziţia, ci mai ales pentru că sistemul mixt practic înjumătăţeşte numărul de candidaţi pe care îi poate trimite electoratul din străinătate în Parlament. Până acum, în numeroase scrutine, au mai spus observatorii, tocmai diaspora era cea care a înclinat balanţa în favoarea opoziţiei, dar de această dată asemenea aşteptări nu pot fi, mai spun ei, doar dacă nu va exista o mobilizare cel puţin dublă faţă de ultimul scrutin, adică dacă la alegeri ar participa măcar vreo 300 de mii de cetăţeni, iar cea mai mare aparte din ei să fie din statele UE.
