Rămâne interzisă activitatea cluburilor de noapte și organizarea de ceremonii ca nunți, cumetrii sau mese de pomenire. Nu-şi vor relua activitatea deocamdată, nici centrele de reabilitare şi taberele de odihnă pentru copiii. Autorităţile atenţionează însă că relaxarea restricțiilor antiepidemice va fi însoțită de intensificarea controalelor.
Majoritatea activităților economice sistate sau limitate din cauza pandemiei au primit undă verde pentru repornirea motoarelor încă din 15 iunie. Comisia Extraordinară de Sănătate Publică are însă o listă de unități specifice pe care le mai ține pe linie moartă. Din cea mai recentă decizie care nu spune care anume activităţi ar urma să fie reluate de la 1 iulie, aflăm ce activități rămân în continuare interzise. Toate celelalte activități teoretic pot fi reluate, precizează Vitalie Dragancea, consilierul pe comunicare al primului-ministru:
Tot ce nu este sub zona restricţiilor poate activa respectând recomandările medicilor
„Logica deciziilor este următoarea: atunci când se specifică ce se resticţionează se presupune că tot ce nu este sub zona restricţiilor poate activa evident cu condiţia de a respecta recomandările medicilor. Din cele restricționate, ca clarificări care au rămas neînțelese, sunt cluburile de noapte, înainte se mai numeau discoteci, acum se numesc ringuri de dans, organizarea ceremoniilor. Iată acestea rămân în continuare restricționate pentru că presupun aglomerări dificil gestionabile, ca să nu spunem că în general negestionabile.”
Mai mulţi agenţi economici, în special din sectorul hoteluri, restaurante, cafenele, deplâng însă lipsa clarităţii în deciziile Comisiei de Sănătate Publică. Ei spun că regulile sunt neclare şi lasă loc de interpretări ceea ce înseamnă vulnerabilitate în faţa organelor de control, eventuale abuzuri din partea acestora. Asociaţia Naţională a restaurantelor şi a localurilor de agrement a expediat repetat o solicitară către Comisia de Sănătate Publică, cerând mai multe clarificări. Bunăoară, dacă restricționarea în continuare a activităţii cluburilor de noapte se răsfrânge şi asupra unităţilor de tip bar sau karaoke care funcţionează pe timp de noapte. O altă prevedere incertă este asigurarea personalului cu „viziere după caz”. Asociația indică în demersul său că această prevedere este interpretată diferit de organele de control, în unele cazuri este considerată obligatorie, în altele nu. Printre multe alte probleme semnalate de Asociaţia naţională a restaurantelor este şi cea legată de asigurarea folosirii unor grupuri sanitare separate pentru personal şi vizitatori în condiţiile în care nu toate unităţile de alimentaţie publică sunt obligate prin lege să aibă grupuri sanitare separate.
Noile reguli de activitate impuse de situaţia epidemiologică, reguli pe alocuri neclare sau aproape imposibil de aplicat au descurajat unii antreprenori să-şi reia activitatea.
Angela Gladei este preşedinta Asociaţiei Femeilor antreprenoare, asociaţie care are peste 100 de membre din diferite domenii. Ea spune că efectele redeschiderii activităţilor economice sunt deocamdată sub așteptări, iar cele mai afectate rămân a fi industria turismului, cea de frumuseţe şi HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Unele şi-au reluat activitatea, dar aceasta este limitată de condiţiile epidemiologice impuse, spune Angela Gladei:
„Industria turismului rămâne cea mai afectată. Ea nu şi-a reluat activitatea dat fiind faptul că ne-am pomenit şi la propiru şi la figurat o ţară închisă datorită situaţiei pe care o avem în legătură cu administrarea crizei. Unii s-au reorientat spre turismul intern, dar iarăşi el impune condiţii de securitate şi norme igienico-sanitare care nu sunt tocmai favorabile pentru desfăşurarea absolută a activităţii. Pe de altă parte HoReCa şi industria de frumuseţe sunt industrii care sunt opţionale pentru fiecare persoană, adică lumea a început să-şi administreze un pic altfel cheltuielile în sensul în care prioritare sunt cheltuielile de bază, iar pentru cele alternative, secundare fie se mai găseşte buget, fie nu.”
Specialişti şi medici epidemiologi susţin că respectarea cu stricteţe a normelor sanitare atât de către antreprenori, cât şi de către cetăţeni contribuie la prevenirea răspândirii infecției. Inspectorul șef sanitar de stat al Agenției Naționale de Sănătate Publică Vasile Guștiuc spune că odată cu reluarea tuturor activităţile economice vor fi intensificate şi controalele:
„Noi vom încerca să fim prezenţi la obiectivele care îşi vor relansa activitatea pentru a vedea cum ei respectă acele norme impuse de autorităţi. Scopul nu este de a aplica măsuri de constrângere, dar în primul rând de a-i sensibiliza şi educa în contextul aplicării acelor măsuri care sunt impuse pentru a nu admite răspândirea infecţiei. În cazul celor care nu se vor conforma sau care nu vor fi cu urechea pe măsurile care sunt impuse vom aplica alte măsuri cum ar fi sistări de activitate, procese verbale de contravenție etc.”
În urma celei mai recente verificări la 134 de entităţi, specialiştii Agenţiei Naţionale de Sănătate publică au depistat abateri de la normele sanitare în 17 frizerii, 2 obiective de comerț și în câte o instituție medicală și farmaceutică. În consecinţă, 11 frizerii şi instituţia medicală au fost somate să-şi sisteze activitatea, celelalte entități au fost penalizate cu amendă.
Experți în sănătate pledează pentru precauție maximă și poate chiar peste normele minime, deoarece relaxarea induce alteori o stare falsă de securitate ce-i determină pe mulți să lase garda în jos.
