În studioul Europei Libere, istoricul Gheorghe Cojocaru și Vasile Botnaru pun în context semnificația și consecințele declarării perona non-grata a vicepremierului Rusiei.
Gheorghe Cojocaru: „Declararea vicepremierului rus Dmitri Rogozin drept persona non grata în Republica Moldova, după ce numele său de câțiva ani este pe lista celor proscriși în Europa și Statele Unite, a luat prin surprindere opinia publică locală și internațională. Neașteptată, deși mai multe voci din mediul civic au și inițiat o campanie de colectare a semnăturilor în vederea declarării lui Dmitri Rogozin drept persona non grata. Decizia autorităților moldovene este în legătură directă cu tot ceea s-a întâmplat odată cu anunțarea intenției vicepremierului rus de a participa la așa-zisele festivități de la Tiraspol, la 25 de ani de la stingerea conflictului armat de pe malurile Nistrului. Primul pas pe care l-a făcut Chișinăul a fost să anunțe pe canalele diplomatice autoritățile de la Moscova că prezența unor reprezentanți ai săi la manifestările de peste Nistru nu este de dorit.”
Europa Liberă: Moscova a tratat cu ironie cumva acel avertisment și Rogozin în persoană chiar n-a crezut că se va merge până acolo. De ce s-a întâmplat asta?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, însuși înaltul demnitar al Federației Ruse ar fi trebuit să reacționeze, în consecință, însă, dacă mesajul Guvernului transmis la Moscova a fost unul clar și univoc, pe linia Președinției au continuat insistențele de a-l invita pe Rogozin la Chișinău, fiind pus la punct un plan întreg de manifestări și discuții într-un format trilateral Chișinău-Moscova-Tiraspol. Iată că se poate ca fenomenul dualității în domeniul politicii externe de la Chișinău să producă consecințe contradictorii. Nu a fost auzit nici fostul președinte Vladimir Voronin care a declarat, printre primii, de altfel, că Republica Moldova nu are ce sărbători la un pătrar de veac de la acel război și că, mai curând, drapelele de stat ar trebui coborâte în bernă.”
Europa Liberă: Vladimir Voronin sigur că are motive personale să dea asemenea note, după ce a stat în fața barajului, umilit de către grănicerii transnistreni. Și totuși, opoziția socialistă, în frunte cu cel mai gradat reprezentant, a acuzat Guvernul că a luat această decizie de a-l declara pe Rogozin persoană indezirabilă la indicația Occidentului, și nu pe cont propriu.
Gheorghe Cojocaru: „Acuzațiile, fără probe adeseori, dar cu cât mai zgomotoase cu atât mai utile, mai ales în scop electoral, pentru că suntem într-un an cu deschidere spre alegerile parlamentare din 2018, aceste acuzații fac parte din recuzita obligatorie a ostilităților publice, însă, așa cum rezultă din constatarea Ministerului de Externe, declararea lui Dmitri Rogozin drept persona non grata este un răspuns punctual și direct la linia sa de conduită, care nu se înscrie în normele unui comportament diplomatic.”
Europa Liberă: Fostul premier Ion Sturza declara ieri pentru Europa Liberă că această ciorovăială, ajunsă la cote maxime, s-ar putea să aibă consecințe grave. Dvs. ce credeți, cum vor evolua în continuare relațiile moldo-ruse, după acest incident, nu doar diplomatic? Ce consecințe va produce?
Gheorghe Cojocaru: „Da, este clar că va urma, aproape inevitabil, o înrăutățire accentuată a relațiilor și politice, și economice, și umanitare, o înăsprire a tonalității autorităților ruse în raport cu Republica Moldova, mai ales din perspectiva viitorului an electoral. Dar Moscova se va confrunta la fel, aproape inevitabil, cu o dilemă care derivă tocmai din dualitatea discursului diplomatic al Chișinăului: cum să combine presiunea asupra actualei guvernări prooccidentale cu sprijinul, în același timp, al unei instituții prezidențiale, care se află la antipodul majorității parlamentare de astăzi?...
Mai devreme sau mai târziu, însă, este limpede că și acest scandal diplomatic va trebui depășit, dacă lecția servită în cazul Rogozin va fi însușită în ambele capitale.”
