Gheorghe Cojocaru: „Prin inițiativa de a da o petrecere cu mare alai și cu lăutari invitați în ziua de 24 august în Piața Marii Adunări Naționale, pentru a aniversa 73 de ani de la operațiunea Iași-Chișinău, în urma căreia România, așa cum arăta statul român atunci, de la Nistru și până în Nordul Transilvaniei, România cădea sub ocupația Armatei Roșii, instituția prezidențială preia, practic, modelul transnistrean de raportare față de trecutul istoric.”
Europa Liberă: Chiar se poate vorbi despre un model transnistrean, despre un așa-zis model transnistrean de interpretare a istoriei? Sau, mai curând, de o revenire la vechile dogme ale școlii de istorie sovietice?
Gheorghe Cojocaru: „Fără vreun dubiu, așa-zisul model transnistrean de a privi asupra istoriei este unul de inspirație sovietică, punând accentul pe glorificarea fără margini a unor aspecte anume ale trecutului și ignorând necesitatea unei abordări critice și echilibrate a evenimentelor și evoluțiilor istorice. Operațiunea Iași-Chișinău, într-adevăr, reprezintă una din marile victorii repurtate de Armata Roșie asupra trupelor româno-germane, care a avut un impact de anvergură asupra mersului războiului atât prin grăbirea ieșirii României din alianța cu Germania și trecerea în tabăra Aliaților, cât și prin scurtarea drumului armatelor sovietice spre inima Balcanilor. Studierea și cunoașterea acestor evenimente ale istoriei militare este, bineînțeles, necesară și utilă, după cum și îngrijirea locurilor de veci ale ostașilor care și-au dat ultima suflare în acele zile pe câmpul de luptă este o datorie a autorităților și a întregii societăți, dar, categoric, nu și traficarea memoriei trecutului.”
Europa Liberă: Și ce legătură poate avea glorificarea trecutului sovietic de pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, acolo unde e scris „eliberare”, și cu ziua de astăzi, 24 august?
Gheorghe Cojocaru: „Ca anomalie socială, reinventarea vechilor practici de glorificare a trecutului sovietic face parte, după cum se vede, din recuzita ideologică a instituției prezidențiale și din campania președintelui Igor Dodon de a-și aduce cu orice preț Partidul Socialiștilor la guvernare la viitoarele alegeri parlamentare. Nevoia unor asemenea manifestări publice este cu atât mai mare, cu cât în ultimul timp președintele a suportat câteva lovituri în plin, cum ar fi anularea decretului său privind referendumul consultativ și scandalul în jurul cazului Rogozin, de unde, probabil, și tendința de a-și lua revanșa și de a se repoziționa cu mai multă fermitate pe scena politică.”
Europa Liberă: Să vă întreb și despre impact. Ce impact ar putea avea asemenea manifestări ca cea desfășurată astăzi în fața sediului Executivului din Chișinău?
Gheorghe Cojocaru: „Impactul unor asemenea manifestări, generatoare de mesaje stridente în chestiuni sensibile de istorie contemporană, este unul de natură exclusivistă și revanșardă, este unul care împarte și dezbină societatea în loc s-o aducă împreună sub aceleași valori fundamentale. Prin asemenea manifestări se induc tensiuni care nu-și au locul în societate și, mai mult decât atât, complică in extremis procesul de reconciliere națională în baza asumării adevărului istoric.”