Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, au inaugurat, luni, în mod oficial, controlul comun de la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk. Este primul punct de control mixt, moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean al graniței comune. Postul a devenit operațional în 31 mai, anul acesta, dar a fost inaugurat oficial în 17 iulie, partea ucraineană explicând întârzierea prin nevoia unor ajustări tehnice. Timp de mai mulți ani, Chișinăul a încercat, fără succes, să convingă Kievul să accepte pe teritoriul său vameși și grăniceri moldoveni. Despre calea lungă a introducerii controlului mixt de frontieră între Moldova și Ucraina, Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
Igor Boțan: „Încă în 2001, Vladimir Voronin a încercat să soluționeze problema respectivă împreună cu președintele Kucima, iar președintele Kucima i-a răspuns atunci domnului Voronin că nu poate accepta posturile comune pe segmentul transnistrean, fiindcă vameșii moldoveni și ofițerii de frontieră poartă arme și Constituția Ucrainei nu permite ca cetățeni străini să poarte arme pe teritoriul Ucrainei.”
Europa Liberă: Dar s-a promis un amendament la legislația ucraineană, astfel încât să devină posibilă soluționarea acestei probleme?
Igor Boțan: „Nu atunci, ci în 2005, datorită integrării europene, datorită planurilor de acțiuni pe care Uniunea Europeană le-a semnat cu Republica Moldova și cu Ucraina și în preambulurile acestor documente era prevăzut în mod expres că Uniunea Europeană, împreună cu Republica Moldova și Ucraina vor depune eforturi pentru soluționarea problemei transnistrene. Deci, Ucraina și-a asumat niște obligații. Asta s-a întâmplat la începutul anului 2005, iar pe 7 octombrie 2005, la Palanca, a avut loc o întrunire a Comisarului pentru Extindere Benita Ferrero-Waldner cu miniștrii de Externe al Republicii Moldova și al Ucrainei și au convenit asupra Misiunii EUBAM, care permitea importul în Transnistria fără control din partea Republicii Moldova, însă exportul din Transnistria de atunci trebuia să aibă loc doar în conformitate cu legislația Republicii Moldova; agenții economici transnistreni urmând să se înregistreze pe teritoriul Republicii Moldova pentru operațiuni de export.”
Europa Liberă: Apropo, asta s-a întâmplat, a avut efect această intervenție?
Igor Boțan: „Sigur că da. Noi avem statisticile an de an câți agenți economici din Transnistria se înregistrează ca rezidenți economici în Republica Moldova și care pot efectua operațiuni de export, inclusiv în țările Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Deci, acești exportatori nu au de ce se teme de această cooperare cu Ucraina; ei au acte în regulă?
Igor Boțan: „Ei au acte în regulă. Mai mult decât atât, aceste acte în regulă le ajută foarte mult pentru a avea relații economice internaționale. Problema e alta. Și ea ține de domeniul politic – toate aceste lucruri afectează cumva „statutul” de suveranitate și de independență al Transnistriei. Lucrurile au evoluat. Recent, Ucraina a devenit parte a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În mod oficial, Republica Moldova are acest statut din 2014 și, potrivit angajamentelor, nu doar față de Uniunea Europeană, ci și angajamentelor reciproce, cum este Foaia de Parcurs pentru anul 2017 -, iată că Republica Moldova și Ucraina sunt în fața soluționării acestei probleme care, așa cum am invocat, are o istorie de 16 ani de zile.”
Europa Liberă: Când s-a vorbit despre blocarea Transnistriei, a invocat Tiraspolul acest argument, Chișinăul a invitat autoritățile transnistrene să delege reprezentanții acolo, la posturile comune, ca să nu existe factorul subiectiv.
Igor Boțan: „Strategia Transnistriei a fost alta; Transnistria, care din 2006 până în 2012 a blocat negocierile în format „5+2”, acum se arată foarte interesată de reluarea acestor negocieri. De această dată, Ucraina și Republica Moldova arată reticență; Rusia la fel insistă pe reluarea negocierilor „5+2” tocmai pentru a discuta problemele la care vă referiți Dvs., iar strategia sau tacticile, mai bine zis, ale Ucrainei și Republicii Moldova se referă la faptul că în formatul „5+2” trebuie să se discute deja fapte împlinite. Adică, la început introduc acest regim de control comun, după care se vor întruni în format „5+2” și, ca fapt împlinit, vor discuta cum pot îmbunătăți condițiile pentru agenții economici și cetățenii din Transnistria, dar într-un regim de control comun pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean.”
Europa Liberă: În intenția de a așeza o centură de natură să cuprindă Transnistria și să alipească prin această metodă Republicii Moldova, cât la sută este rațiune politică și cât la sută este economico-fiscală?
Igor Boțan: „Eu aș zice că nimeni nu forțează Transnistria. Este un proces absolut firesc. Republica Moldova și Ucraina au angajamente în raport cu Uniunea Europeană. Pentru Uniunea Europeană, acest spațiu este important și interesant doar din considerente de securitate regională. De aceea, ambele țări - Republica Moldova și Ucraina – sunt obligate să îndeplinească obligațiunile pe care le au. Acum este și în folosul Republicii Moldova, și al Ucrainei să facă ordine aici. Sigur că Transnistria se simte cumva strânsă la colț, dar, așa cum spuneam, pur simbolic, pentru că își pierde din importanță așa-zisa suveranitate și independență a regiunii.”
Europa Liberă: Adică, metaforele le pierde, dar economic nu pierde?
Igor Boțan: „Da, metaforele… Economic nu are cum pierde, pentru că, la o primă etapă a acestui control comun, ofițerii și vameșii moldoveni vor fi doar observatori care vor consemna fluxurile de oameni, de automobile, traficul de export/ import, toate lucrurile rămânând, cel puțin pentru o jumătate de an, așa cum sunt. Să nu uităm că și președintele Igor Dodon susține acest lucru și el este considerat un politician care promovează, hai să spunem așa, vectorul de integrare euroasiatică. Am văzut că domnul Dodon spune foarte clar că el este pentru acest control comun, pentru a face regulă la hotarele Republicii Moldova pe segmentul transnistrean, în pofida faptului că este etichetat drept un politician pro-rus ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. vorbiți despre rațiuni politice, există și rațiuni economice. Într-adevăr, se va pune o stavilă în fața unei presupuse contrabande de proporții pentru care Transnistria a fost numită „gaura neagră”?
Igor Boțan: „Cred că acest lucru, da, trebuie luat în considerare, pentru că la cea de-a doua etapă, când deja împreună organele competente ucrainene și moldovene vor efectua toate procedurile în conformitate cu legislația acestor țări și cu standardele internaționale. Deci, aici va fi un control pe care Transnistria, pur și simplu, nu-l poate evita, dar, trebuie să recunoaștem că nimeni nu-și propune drept scop să ridice bariere în activitatea economică externă a Transnistriei. Acest lucru ar fi contraproductiv și cred că Uniunea Europeană s-ar opune creării unor conflicte artificiale suplimentare în această regiune.”
Europa Liberă: Deci, Tiraspolul se apropie de situația Kaliningradului?
Igor Boțan: „Nu este adevărat că se apropie de situația Kaliningradului. Rusia recunoaște integritatea teritorială a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De acord, convențional vorbind, acolo există, totuși, o republică nerecunoscută sprijinită de Rogozin și de alți emisari.
Igor Boțan: „Situația se va schimba și la început cel mai important efect va fi cel simbolic. Toată lumea va înțelege, inclusiv concetățenii noștri din Transnistria, că independența și suveranitatea acestei palme de pământ sunt butaforice și…”
Europa Liberă: Deci, când am folosit sintagma Kaliningrad, asta am avut în vedere – că tot mai mult se închide acel coridor prin care sperau ei să treacă nestingherit prin regiunea Odesa și mai departe, despre care se vorbea în 2014.
Igor Boțan: „Da, dar este și presiunea Uniunii Europene asupra Ucrainei, pentru că Ucraina nu poate face abstracție, chiar dacă anumite cercuri…”
Europa Liberă: Da, Ucraina-i alta; nu mai este cea din 2014.
Igor Boțan: „…chiar dacă anumite cercuri din Ucraina ar dori să se prevaleze în continuare de acest flux de import în Transnistria fără control. Dar acestea sunt regulile și acum cetățenii Republicii Moldova pot vedea efectul benefic al integrării europene și pot vedea că, în principiu, problema transnistreană poate fi soluționată și că toate aceste lucruri se datorează anume acestui proces care a început încă în 2002, după ce domnul Voronin a înțeles că, fără semnarea Decretului Domniei Sale din 13 noiembrie 2002 privind integrarea europeană, problema transnistreană nu poate fi soluționată.”
Europa Liberă: Deci, cum spun rușii: „Larcik otkrîvaietsea prosto”? De ce abia acum Ucraina a ajuns la concluzia că trebuie să închidă această breșă?
Igor Boțan: „Pentru că doar acum Ucraina și Republica Moldova au angajamente fixate în acordurile de Asociere; lucruri foarte-foarte importante și nu pot evita soluționarea acestei probleme. Dar trebuie să recunoaștem că domnul Voronin, în 2002, a avut viziunea strategică și ceea ce a făcut Domnia Sa, iată, peste 16 ani, peste 15 ani aduce eventuale roade care trebuie fructificate de către actualele autorități.”
Europa Liberă: Mai întâi să le vedem…
Igor Boțan: „Mai întâi să le vedem, dar etapele sunt descrise, ambele țări, așa cum spuneam, au obligațiuni scrise în raport cu Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are interesul ca în această regiune să existe stabilitate.”
