După ce mai mulți localnici din comuna Trușeni s-au plâns de proasta calitate a apei pe care o consumă, autoritățile locale au decis să verifice fântânile publice, izvoarele și sondele arteziene. Rezultatele analizelor de laborator au arătat că în comună există doar o fântână cu apă bună de băut.
„În celelalte fântâni, cantitatea de nitrați și nitriți este mare și cât nu le-am curăța, dezinfecta, apa potabilă n-o s-o putem aduce la indicii care ne-ar permite s-o folosim ca apă potabilă. Chiar dacă o fierbem, concentrația de nitrați va fi mai mare decât norma admisibilă. Aceștia au ajuns în apele freatice numai din cauza folosirii pe parcursul anilor a îngrășămintelor minerale. În satul Trușeni, amplasarea gospodăriilor este foarte densă, iar veceurile sunt lângă fântâni”, explică medicul-șef al Centrului de Sănătate din Trușeni, Elena Moisei.
Apă bună, doar la magazin
Localnicii sunt nevoiți să cumpere apă de băut, să o fiarbă pe cea din fântâni sau să o care de la mare distanță. Maria Chianu, bunăoară, nu mai consumă apă de la fântâna din curte după ce soțul ei a găsit viermi în găleată. „Avem o fântână comună în mahala și aducem de acolo. Acolo tot timpul apa-i curată și multă, nu seacă niciodată. Așa că de acolo luăm pentru mâncare, dar pentru spălat luăm de la fântâna din ogradă”, povestește bătrâna.
Avem arteziană. Apa e foarte rea. Strică și țevile, și robinetele, toate se strică...
Un alt localnic, Petru Popov, aduce apă de la un izvor aflat la 5-7 kilometri distanță de casa lui, la intrarea în Chișinău. „Avem arteziană. Apa e foarte rea. Strică și țevile, și robinetele, toate se strică. Am avut fântână cu apă mai bună, dar un domn și-a făcut canalizare lângă fântână și s-a schimbat gustul la apă. Mai și cumpărăm, pentru aparatul de cafea. Noi și așa nu suntem chiar sănătoși, dar mai folosim și apa aceasta. Fierbem apa în ceainic și se vede că sărurile se așază. Chiar și în cratița în care facem mâncare se observă. Nu-i același gust la mâncare”, spune bărbatul.
Medicul Elena Moisei avertizează că cei care consumă apă contaminată se pot îmbolnăvi grav. „Mai ales, pot suferi copiii micuți, nou-născuți, la alimentarea artificială. Am văzut așa copii când am venit aici la lucru, prin anii ’80-’90. Copiii mai mărișori, tot. Intoxicații cu nitriți mai rar se întâlnesc, pentru că oamenii procură apă. Pe termen lung, nitriții se leagă cu unele enzime din organism, aminele, formează nitrozamine, care sunt cancerigene.”, precizează șefa Centrului de Sănătate Trușeni.
În așteptarea unui sistem de apeduct
Comuna, care se află la câțiva kilometri de capitală și face parte din municipiul Chișinău, nu este conectată la sistemul centralizat de alimentare cu apă și de canalizare. „Noi practic nu avem apă potabilă în comună, ceea ce este foarte grav. După 30 de ani de independență și, fiind gospodari în satul nostru, noi nu am reușit până acum să instalăm un sistem de apeduct pentru a da oamenilor apă potabilă”, spune consiliera din Trușeni, Viorica Beregoi.
Autoritățile locale au aplicat la programul național „Satul European” și speră să obțină un grant de 10 milioane de lei pentru a construi un apeduct în cel mai mare sector din Trușeni, numit Vălicica Nouă. Costul total al proiectului ar fi de 30 de milioane de lei.
„Unica soluție pentru a aproviziona comuna cu apă potabilă este conectarea cât mai urgentă a întregii localități la sistemul de apeduct centralizat al Apă-Canal Chișinău, ceea ce ne-ar permite ca să aprovizionăm oamenii cu apă de calitate, care implică și niște costuri. Satul este așezat cam complicat pentru aceste rețele. Pentru că este deal, vale... Costurile cele mai mari ar fi pentru stațiile de pompare și rezervoarele care ne vor ajuta să stocăm apa și să o distribuim în rețea”, afirmă Viorica Beregoi.
Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că, în localitățile rurale din R. Moldova, circa 60% din apeductele din sursele subterane și peste 80% din fântâni nu au apă care să corespundă normelor sanitare după componența chimică.
