Anunţul a fost făcut, luni, de premierul Ion Chicu care a precizat că guvernul său nu renunță nici la creditul rusesc, blocat de Curtea Constituţională.
Premierul nu a menţionat dacă ia în calcul pentru acoperirea deficitului bugetar şi tranşele restante dintr-un ajutor macrofinanciar mai vechi al UE, dar a criticat una din condiţiile pentru a debloca aceşti bani şi anume legea care să reglementeze activitatea organizațiilor necomerciale.
Premierul Ion Chicu optează pentru modificarea substanțială a proiectului de lege votate în prima lectură încă în 2018. Șeful executivului are obiecții similare cu cele invocate săptămâna trecută de preşedintele Igor Dodon care a anunţat că nu va promulga legea pe motiv că „aceasta ar permite ONG-urilor să acceseze finanțare din exterior şi să presteze servicii partidelor politice”. Premierul Ion Chicu a reiterat luni concluzia că proiectul de lege, în redacţia pe care a moștenit-o, ar fi în contradicție cu interesele statului:
„Redacţia actuală nu este acceptabilă pentru că de fapt R. Moldova prin intermediul acesto ONG-uri îşi va pierde în linii mari independenţa, deci activităţile politice vor fi finanţate din exterior prin intermediul ONG-urilor. Nu mă refer la finanţări din occident, din orient. R. Moldova ca stat trebuie să aibă controlul asupra activităţilor pe intern.”
Declaraţiile premierului au fost criticate de deputatul PAS Sergiu Litvinenco care a scris pe pagina sa de Facebook că legea ONG-urilor este respinsă pe motiv că ar interzice fundaţiilor de caritate, inclusiv cea patronată de prima doamnă, să se mai implice în campanii electorale. Deputatul a reiterat că din cauza tărăgănării adoptării acestei legi Moldova riscă să rateze tranșă de 30 de milioane de euro, a doua dintr-o asistență europeană de 100 de milioane promisă de mai mulți ani R. Moldova.
De ce condițiile pentru suportul macrofinanciar european, inclusiv votarea noii legi a ONG-urilor, au devenit un măr al discordiei? Este întrebarea la care au încercat să răspundă experţi şi analişti la o dezbatere găzduită de agenţia de presă IPN.
Juristul Ştefan Gligor consideră că la moment există toate premisele pentru a debloca asistenţa macro-financiară şi pentru a realiza angajamentele, între care, progres în recuperarea furtului bancar, trasarea unui plan concret de reformă a justiției și auditarea a două consilii - cel al audiovizualului și cel al concurenței. În cadrul dezbaterii ţinută în limba rusă, Ştefan Gligor nu a exclus totuşi că legea ONG-urilor ar putea bloca asistenţa europeană. După părerea juristului președintele Igor Dodon ar fi principalul oponent al legii ONG-urilor pentru că nu-şi va mai putea folosi fundaţiile de caritate în scopuri electorale sau va fi nevoit să le declare drept fundații politice.
„Această lege nu este căzută din pod. De doi ani așteaptă să fie votată în lectura finală. Au fost elaborate mai multe modificări care au fost avizate de Ministerul Justiţie. Deci nu văd nici un impediment în votarea legii. Dar dacă reprezentanţii puterii vor continua să atace agresiv această lege pentru că atinge interesele unor fundații de caritate care în mod deschis fac propagandă politică, atunci poate să apară o problemă. Eu înţeleg de ce ei procedează astfel. Pentru ei nu contează cu adevărat acoperirea deficitului bugetar, ci să-şi apere poziţiile şi interesele personale în ajun de alegeri.”
Jurnalistul şi comentatorul politic Ilya Chiseliov nu pune mari speranțe în votarea noii legi a ONG-urilor, pornind de la declaraţiile premierului şi ale şefului statului. Dacă însă democraţii vor vota alături de opoziţie pentru această lege, coaliţia de guvernare PSRM-PD se va destrăma, iar criza politică se va adânci.
Comentatorul politic Alexei Tulbure consideră că R. Moldova va primi cele două tranşe din asistenţa macrofinanciară, dar nu pe durata mandatului actualului Guvern condus de Ion Chicu.
Experţii participanţi la dezbatere nu au exclus că UE va decide să prelungească termenul de accesare a celor 70 de milioane de euro din asistenţa de 100 de milioane oferită încă în 2017, dar care a început să fie livrată abia anul trecut pe timpul guvernului Maiei Sandu. Eurodeputatul Siegfried Mureșan explica recent că actualul Guvern poate obţine aceşti bani doar dacă reuşeşte să îndeplinească toate condiţiile până în iulie 2020.
