Odată cu apropierea alegerilor parlamentare înverșunarea concurenților politici ia turații, chiar dacă, oficial, campania electorală începe pe 24 ianuarie. Concluzia aparține experților cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere la rubrica tradițională „retrospectiva politică a săptămânii”:
„Confuzie” – acest cuvânt, în opinia analistului politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbîrță, descrie cel mai fidel starea de spirit a alegătorilor în ajunul scrutinului din 24 februarie. În primul rând, din cauza noului sistem electoral, în al doilea rând, din cauza săgeților pe care și le aruncă concurenții politici și instituțiile de presă afiliate lor.
„Dacă în raioanele Republicii Moldova lucrurile par mai simple pentru că se știe că în circumscripția dintr-un raion X sau Y avem următorii candidați, atunci în mun. Chișinău mulți cetățeni nici nu știu cărei circumscripții revin, unde sunt repartizați. Și parcă să amplifică această confuzie, partidul de guvernământ a venit cu inițiativa de a organiza două referendumuri cu nuanțe populiste, în orice caz, așa sună întrebările: dacă sunteți de acord cu reducerea numărului deputaților și a doua, dacă sunteți de acord ca alesul poporului să fie responsabilizat în fața cetățenilor și în caz de ceva să fie revocat.
Vedem că majoritatea actorilor politici ignoră aceste referendumuri. Practic, în comparație cu precedentele scrutine parlamentare, cetățeanul nu va avea o listă a partidelor politice, ci va avea tocmai patru buletine de vot.”
Miercuri, Statele Unite au cerut autorităților de la Chișinău, printr-o declarație a Departamentului de Stat, să ia toate măsurile necesare pentru a garanta un proces electoral liber și corect. „Autoritățile locale și naționale trebuie să le asigure candidaților posibilitatea de a se înregistra pentru a participa la alegeri și de a-și desfășura campaniile fără teamă de hărțuire sau atacuri fizice”, se arată în declarația Departamentului de Stat al SUA.
O altă temă care a provocat confuzie și care în opinia expertului media Victor Gotișan ridică mai multe semne de întrebare este disputa dintre un agent de patrulare și un șofer originar din Vulcănești, tras pe dreapta la Cimișlia, dispută care a fost filmată de cei doi.
Bucata video a devenit virală pe rețele sociale și a provocat reacții virulente referitoare la limba oficială în Republica Moldova și limba de comunicare cu minoritățile. De ce o discuție aparent banală între un reprezentant al statului și un cetățean care face parte din minoritățile naționale a iscat o dezbatere aprinsă, se întreabă retoric expertul?
„De obicei în țările sărace, problemele cele mai importante sunt cele ce țin de limbă, istorie sau națiune. Iar autoritățile le folosesc la maxim ori de câte ori au nevoie. Impresia mea e că în momentul în care aceste teme sau subiecte sunt tirajate în spațiul public, este pentru că cineva își dorește asta. Or, bat la ușă alegeri parlamentare și iată din nou apar, ca de obicei, subiectele ce țin de limbă și istorie, care pur și simplu monopolizează agenda publică.
În timp ce subiectele cu adevărat importante și cu adevărat de interes public actuale, de exemplu, declarațiile de avere ale celor care vor participa în alegeri parlamentare, sau așa-numitul „secret comercial” al Târgului Național de Crăciun invocat de Guvern, sau situația deplorabilă după ninsorile abundente, și multe, multe altele, trec pe lângă noi fără să ne dăm seama de importanța lor.”
Expertul media Victor Gotișan nu pune la îndoială necesitatea unei dezbateri veritabile privind limba și identitatea națională, respectând regulile bunului simț și dând dovadă de toleranță. Doar observă că asemenea subiecte apar pe agenda publică de regulă în ajun de alegeri.
Cineva spunea: când îți auzi că ți se vorbește despre limbă, istorie sau patriotism, mai ales politicienii, să știți că undeva cineva vă fură...
„Să nu fiu înțeles greșit, limba și istoria sunt importante, însă când acestea sunt discute și își fac apariția în spațiul public o dată la fiecare 4 ani, și anume atunci când urmează să fie desfășurate alegeri, mie îmi dă puțin asta de gândit.
Cineva spunea: când îți auzi că ți se vorbește despre limbă, istorie sau patriotism, mai ales politicienii sau funcționarii, dacă urmăm exemplul de care discutăm, să știți că undeva cineva vă fură”.
Care ar fi lecția de pe urma acestei situații? Orice subiect trebuie analizat la rece, cu o sănătoasă doză de scepticism, e de părere Victor Gotișan. Mai ales că limba vorbită ar trebui să unească oamenii, dar nu să îi dezbine. „Limba nu are nici o vină în acest caz. Vina este doar a oamenilor, care o folosesc ca instrument de control sau manipulare”, conchide expertul.
