O presă liberă este una din condițiile de bază ale unei democrații funcționale, regulă de la care R.Moldova nu face excepție. Ce au învățat jurnaliștii moldoveni de la colegii europeni? De ce jurnalismul occidental se bucură de încredere necondiționată din partea cetățenilor?
Am adresat aceste și alte întrebări directoarei Internews în Republica Moldova și expertei media Corina Cepoi. Ascultați peste câteva minute interviul realizat în ajun.
Corina Cepoi: „Schimbările europene cred că merg în rând cu cele globale și e vorba de schimbarea ce ține de platformele de distribuire a informației. Astăzi, presa nu mai este cea pe hârtie sau la televizor, sau la radio, este pe platforme multiple în variante fără sfârșit, aș spune, și care sunt într-o dezvoltare continuă. Avem presă și pe platforme de comunicare, care mai degrabă sunt pentru uz personal, dar se face presă. Organizațiile de presă pot fi mari sau mici, poate fi o persoană sau poate fi o redacție mare. Deci, astăzi, cum spun englezii, cerul este limita, ceea ce înseamnă că pot fi tot felul de variante. Inovația, de fapt, este o trăsătură caracteristică pentru presă și, mai ales, pentru cea europeană.”
Europa Liberă: Și în Moldova s-a dezvoltat foarte rapid presa online, deseori fiind, practic, unul dintre cele mai independente tipuri de media, datorită costurilor mai mici de întreținere. Totuși, în cazul Republicii Moldova, anume cele mai vulnerabile pături sociale uneori nu au acces la aceste știri din lipsa internetului. Există vreo soluție în acest sens?
Ar trebui să fie menținută presa tradițională pentru păturile mai vulnerabile.
Corina Cepoi: „Da, eu cred că ar trebui să fie menținută presa tradițională pentru păturile mai vulnerabile. Noi am văzut anul trecut și anul acesta cum dispar ziarele, rămân foarte puține care sunt distribuite pe teritoriul întregii țări. Neapărat trebuie susținută presa, pentru că atunci când într-o săptămână de COVID nu ajunge ziarul la cineva și nu ajunge informația despre această pandemie este alarmant.
Din fericire, noi am văzut acest fenomen doar pentru o săptămână sau o perioadă limitată și lumea a început din nou să primească presa, dar în general e bine să avem grijă și să urmărim ce se întâmplă. Nu mai zic de prețurile mari pentru distribuire și imprimare. Acestea ar trebui cumva limitate pentru ca să ajungă și presa scrisă la populația Moldovei din cele mai îndepărtate colțuri, din toate satele, iar informația care ajunge la radio și la televizor să fie diversă, să nu fie doar de un fel.”
Europa Liberă: În Republica Moldova, după cum bine știți, a fost lansată recent campania prin care jurnaliștii cer să li se ofere informații de interes public veridice, într-un mod transparent și în timp util. E vorba despre contextul pandemiei în acest caz, dar situația e doar unul dintre multiplele exemple în care presa încearcă să apere drepturile sale și ale publicului în fața abuzurilor autorităților. Ce abordări există în Europa pentru astfel de cazuri? Ce fac jurnaliștii din Occident ca si fie auziți de putere?
Corina Cepoi: „Tocmai îmi notasem din declarația Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene exact aceeași problemă - accesul la informație - și problema utilizării COVID-ului pentru a restricționa prin legislații restrictive accesul la informație. Este un fenomen regretabil, care se întâmplă nu doar la noi, dar și în țări membre ale Uniunii Europene. Ungaria este unul din cele mai triste exemple în Uniunea Europeană și este menționat în raportul recent, și în clasificarea recentă a
”. Noi suntem foarte aproape, apropo, de Ungaria, membru al UE, în această clasificare. Și nu trebuie să se întâmple desigur. Uniunea Europeană e, chiar și la nivel instituțional, împotriva acestor fenomene, dar există și susținere din partea Uniunii Europene, adică sunt mecanisme de susținere a presei, fie financiare sau fie prin declarații care sunt adresate guvernelor care încearcă să restricționeze accesul la informație, folosind pandemia ca scuză.”
Europa Liberă: Dvs. menționați sprijinul din partea Uniunii Europene, dar sprijinul din partea publicului, se simte un sprijin puternic ca jurnaliștii să aibă acces la date de interes public, ca autoritățile să furnizeze informații corecte?
Corina Cepoi: „Din partea publicului, cred că e un segment aparte la care jurnaliștii noștri de-abia acum se gândesc. Dacă e vorba de susținerea publicului, susținerea directă, noi foarte mult mizăm pe acest segment și am vrea ca partenerii noștri în Republica Moldova, presa, în general, să nu uite că există mecanisme și tehnici de susținere din partea publicului a presei. Deci dacă mie îmi place o organizație de presă, ce face și cum face, eu pot să contribui financiar, inclusiv, sau prin alte metode pentru a susține această presă. Și atunci avem într-adevăr o presă mai independentă. Ce ține de accesul la informație de interes public, aici avem de lucrat și la legislația existentă.
Chiar avem un pachet de legi elaborat de către partenerul nostru, un proiect în Republica Moldova de Freedom House cu susținerea și contribuția altor organizații naționale care ar trebui adoptat. Noi sperăm că în momentul în care COVID-ul se mai liniștește și avem și o mai mare libertate de mișcare, dar și presiunea asupra statului se mai ușurează că aceste apeluri de adoptare a acestui pachet de legi va fi auzit și implementat, cel mai important. Dar e vorba și de buna-intenție, și de buna-credință a oficialilor. Deseori informația de interes și importanță publică ar putea fi oferită foarte simplu și repede și ea nu este oferită, pentru a opri jurnaliștii din investigații sau din procesul acesta de producție și publicare a știrilor. Din acest motiv, noi credem că e important și acest aspect: dorința oficialilor noști de a comunica.
Noi cu mare nerăbdare am așteptat conferința de presă cu întrebări ale jurnaliștilor, pentru că, dacă jurnaliștii nu află informația, ei într-adevăr vor specula, ei într-adevăr vor merge la alte surse, dacă însuși statul nu vrea să răspundă la întrebări. Și atunci ne-am bucurat că a fost această conferință de presă și sperăm, apropo, tot cu inițiativa și presiunea organizațiilor neguvernamentale, inclusiv partenerii noștri din proiecte, sperăm și să continue aceste intervenții unde vor putea participa și jurnaliștii.”
Europa Liberă: Când mergi pe străzile metropolelor mari, Viena, Berlin, chiar pe stradă vezi aceste cutii speciale în care poți arunca câteva copeici și poți cumpăra un ziar. Totul e foarte aproape de consumatorul media, deci este vorba de o tradiție. Iată, cum vă explicați că în cazul Republicii Moldova această cultură a consumului de presă este atât de subdezvoltată?
Corina Cepoi: „E vorba și de istorie, desigur, pentru că țările, mai ales cele vechi europene, au și o istorie mai mare de presă independentă, de consum a informației, de citit de carte. La noi, probabil, mai avem ca să construim această relație cu cititorii, cu publicul, să educăm publicul. Noi tare mult ne-am bucurat că la noi în școli se predă educația mediatică și sunt manuale, este un curs opțional și sperăm mult ca părinții în continuare să ceară acest curs, mai ales din anul care vine, care acum este făcut special și pentru treapta primară, și pentru cea medie, și pentru treapta liceală și cu cât mai mult o să educăm copiii să înțeleagă, să consume, să filtreze informația, cu atât mai mulți consumatori informați vom avea.
Eu cred că prin educație putem lărgi acest număr de utilizatori de presă.”
Și utilizatori de presă, pentru că în aceste manuale, care au fost elaborate cu ajutorul și ministerului, și Centrului pentru Jurnalism Independent, s-au format standardele profesioniste de presă, se dau exemple și se învață despre presă, dar și despre utilizarea internetului, și despre siguranța pe internet. Deci, eu cred că prin educație putem lărgi acest număr de utilizatori de presă.”
Europa Liberă: Deci, poate studenții și elevii de pe acum își vor începe diminețile cu o ceașcă de cafea și un ziar la masă?
Corina Cepoi: „Nu neapărat poate fi un ziar, poate fi o platformă, poate fi o rețea, dar cu un portal deschis, unde informația poate fi verificată, sursa este de încredere, iar echipa – profesionistă.”
Europa Liberă: Una dintre dezbaterile importante curente în presa europeană ține de schimbarea modelului de business. Actualmente, abonamentele și plata pentru a accesa știri pe internet continuă să aducă niște bani redacțiilor. Să fie asta o soluție și în cazul presei moldovenești, care deseori e acuzată că e angajată politic?
Corina Cepoi: „Da, o parte din presă este acuzată, dar noi vrem să vedem și presă echilibrată, și o avem. Modele de finanțare sunt multiple acum. Noi avem un model, din nou european, dacă să vorbim despre Europa, în Slovacia, de exemplu, se numește „Denik”, și mai sunt și altele acolo, dar acest model încercăm să-l aducem și în Moldova și încercăm să convingem și organizațiile de presă de la noi că ar putea trăi din abonamente. Deci, „Denik” - portalul și ziarul - sunt complet finanțate de cititori. Poate nu e posibil financiar la noi să facem asta, dar de ce să nu contăm pe un astfel de mecanism de finanțare parțială? De ce să nu încercăm să convingem utilizatorii să fie fondatori ai organizațiilor de presă? Avem un așa exemplu, o organizație foarte nouă, care a început nu prin căutare de fonduri la, să zicem, la partide sau oameni de afaceri, sau finanțatori, ci au mers la utilizatori și au zis în felul următor: „Puteți deveni membrii noștri de la început” și tot cu ei se menține comunicarea și se transmit rapoarte pe ce se cheltuie banii. Avem exemplul RICE Moldova care, pare-mi-se, anul trecut a făcut o istorie, o investigație cap-coadă cu banii donați de către cititori sau mai degrabă eu aș zice, de către plătitorii de impozite.
Acele 2% despre care noi nu trebuie să uităm, pentru că unele organizații de presă sunt organizații non-profit și atunci, noi, ca și utilizatori, putem contribui ca ei să existe independent să nu trebuiască să se gândească la publicitate neapărat sau la altfel de contribuții care ar fi mult mai complicate, dar și publicitatea atunci când este gestionată transparent, când nu este distribuită de către conglomerate sau prin înțelegeri de cartel, tot este un mecanism de finanțare.
Ceea ce noi promovăm și organizația pe care o reprezint, Internews, și alte organizații (...) este diversificarea surselor de finanțare a presei.
Deci, ceea ce noi promovăm și organizația pe care o reprezint, Internews, și alte organizații, mă uitam și în documentele europene, este diversificarea surselor de finanțare a presei. Poate fi orice, poate fi și organizarea de evenimente. Noi am adus aici exemplul revistei „DoR”, care organizează evenimente extraordinare, la care am și participat ca să vedem cu ochii noștri, și trăiește din aceasta. Au sute de participanți care plătesc taxa de participare și sunt evenimente organizate de revistă. Sunt modele diverse, trebuie să le încercăm, să le testăm și să le facem cap-coadă, ca să diversificăm sursele de finanțare pentru presă.”
Europa Liberă: Iată în țările Uniunii Europene exemplul în care publicul sprijină o anumită publicație este deosebit de eficient, inclusiv în cazul jurnalismului local, care în Republica Moldova este, practic, pe brânci. De ce în Occident se pune un atât de mare accent pe jurnalismul local? De ce el poate fi atât de puternic?
Corina Cepoi: „Pentru că e aproape de comunitate și comunitatea nu e atât de fragmentată ca la noi. Noi am avea și noi această susținere, dacă n-am avea tocmai în comunități locale, în comunități mai mici populația plecată. Noi trebuie să avem în vedere și contextul țării noastre, care, din păcate, suferă de exodul oamenilor care muncesc, celor care poate ar putea contribui la crearea, la susținerea, la participarea în procese democratice, inclusiv în existența presei locale. Să vedem cum ne va afecta și întoarcerea celor care au plecat, cel puțin parțială, și să vedem poate putem implica diaspora.
Am vrea să credem că și în comunități locale (...) s-ar putea continua de a dezvolta presa.
Avem organizații de presă care încearcă să ajungă până la diasporă, vedem deseori campanii de susținere a presei din partea diasporei, inițiate de diasporă și campanii de colectare a fondurilor pentru presă. Poate asta ar fi una din soluții pentru presă în Republica Moldova? Iar presa locală și susținerea în comunități mai mici e complicată și din acest motiv, pentru că lumea pleacă. Și noi am vrea să credem că și în comunități locale prin dezvoltare sau prin eventuală întoarcere a celor care au plecat s-ar putea continua de a dezvolta presa.
Avem și acolo exemple bune, puține și, cum ați spus, într-adevăr, presa este pe brânci în provincie, dar sperăm că vor rezista. Rolul finanțatorilor externi aici nu este de neglijat și importanța lor e mare, pentru că ei nu influențează politica editorială a presei, a organizației de presă. Ei, de fapt, susțin presa profesionistă necondiționat. Asta e pentru noi important.”
