13 polițiști de frontiera bănuiți că închideau ochii la teste anti-covid false au fost reținuți astăzi, iar acest caz readuce în discuție și problema falsificării certificatelor de vaccinare, de natură să submineze eforturile autorităților sanitare de aducere a pandemiei sub control.
Aproape 40 de cetăţeni ar fi dat mită din luna iunie până acum celor 15 poliţişti de frontieră de la Aeroportul Chişinău implicaţi în dosar, dintre care 13 au ajuns în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie. Episoadele care probează funcționarea schemei de corupţie au fost filmate cu camera ascunsă și urmează a fi prezentate în instanţă. Ofiţerii anticorupţie şi de securitate au deschins şi au făcut reţineri atunci când au considerat că au acumulat suficiente dovezi.
Şeful Poliţiei de Frontieră, Rosian Vasiloi, a spus Europei Libere că instituţia pe care o conduce acordă toate asistenţa necesară oamenilor legii şi că în vizor sunt nu numai fenomene similare de la aeroport, dar şi de la punctele de frontieră terestre.
„Toată lumea vorbeşte, toţi vorbesc, dar nimeni despre asta nu prezenta probe, doar la nivel de auzite. Iatcă că colegii au făcut tot posibilul ca să fie probat şi cei implicaţi în această schemă să fie atraşi al răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Sunt mai multe cazuri în care poliţiştii de frontieră şi depistează falsificări...
Mai mult nu pot spune, rezultatele vor fi făcute public ulterior pentru a nu prejudicia mersul investigaţiilor”.
Dosarul făcut public de CNA şi SIS miercuri vizează încălcarea normelor sanitare sau falsificarea testelor Covid. Bănuiţii, colaboratori ai Poliţiei de Frontieră, în loc să aplice sancţiuni şi documenteze astfel de situaţii pretindeau între 50 şi 100 de euro pentru a închide ochii. Acum riscă până la zece ani de închisoare, cu privarea de a ocupa funcții publice până la 10 ani.
Fenomenul falsificării testelor şi a certificatelor de vaccinare este foarte răspândit, potrivit ministrei sănătăţii, Ala Nemerenco, mai multe instituţii de drept având în lucru investigaţii de acest fel.
De ce oamenii preferă să plătească şpagă în loc să adminitreze serul gratuit, ori să achite contravaloare testului decât să şi-l facă pe bune? Expertul Ghenadie Ţurcanu, de la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, presupune că la mijloc sunt motive subiective şi obiective. De asemenea, bagajul cultural, ce presupune şi nivelul înalt de corupţie din ţară, nu poate fi anulat într-o zi-două, timp în care Covidul nu aşteaptă, dimpotrivă cere acţiuni imediate.
Trebuie să fie întreprinse mai multe măsuri de sănătate publică care să convingă populaţia să se vaccineze...
„Calitatea comunicării este foarte importantă, de a asculta motivele, de a nu veni cu măsuri punitive şi de a nu blama persoanele care din diferite convingeri s-au informat că nu este bine să se vaccineze. Anume calitatea comunicării este foarte importantă şi această comunicare trebuie să o facă doar specialiştii, doar medicii, dar nu politicienii. Deci există foarte şi foarte multe acţiuni care trebuie de întreprins”.
Un alt complex de factori, potrivit lui Ghenadie Ţurcanu, ţine de felul în care funcţionează sistemul de sănătate: specialişti puţini, în special în localităţile rurale, presați de rutina zilnică, mai și făcând munca celor de pe locuri vacante, plus la toate având în sarcină şi activităţi de sănătate publică, adică de a comunica cu populaţia. Aici e cazul să intervină cu promptitudine politicienii şi decidenţii politici, pentru a îmbunătăţi starea de fapt, consideră expertul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate.
