Linkuri accesibilitate

„Cred că ar trebui să ne alipim la Moldova. Cred că atunci ne va fi mai ușor”


Expoziția „Cumpără produse transnistrene” în parcul Pobeda (Victoria) de la Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

Republica Moldova la 30 de ani. Cum o văd cetățenii ei, inclusiv locuitorii din stânga Nistrului. Președinta Maia Sandu insistă asupra ideii că reglementarea transnistreană ar fi mult mai ușor de atins după ce vor fi eliminate schemele de corupție legate de regiunea din stânga Nistrului. Cum văd oamenii de rând provocările legate de securitate și apărare, la cei 30 de ani de independență a Republicii Moldova?

„Cred că ar trebui să ne alipim la Moldova. Cred că atunci ne va fi mai ușor”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Serviciul Vamal Odesa a anunțat sâmbătă că șoferii din regiunea separatistă a Republicii Moldova vor putea circula în Ucraina cu numere transnistrene până pe 10 ianuarie 2022. Duminică, anunțul a fost retras, iar instituția a publicat o altă informație, în care spune că anunțul s-a făcut „din greșeală” și că rămâne în vigoare interdicția pentru mașinile înmatriculare în regiunea transnistreană de a intra în Ucraina din 1 septembrie.

Chişinăul oficial nu a comentat încă în niciun fel aceste informații și cu doar două zile înainte de 1 septembrie nu este clar dacă mașinile cu numere transnistrene vor putea sau nu merge în Ucraina după această dată. În anunțul inițial al Serviciul Vamal Odesa se spunea că amânarea se face la solicitarea Chişinăului, mai exact a Ambasadei moldovene în Ucraina.

Kievul și Chişinăul s-au înțeles încă în 2018 să nu mai admită mașini cu numere transnistrene în circulație internațională, acestea fiind obligate astfel să-și obțină numere neutre prin înregistrarea la autoritățile moldovene. De atunci însă, din motive care nu au fost niciodată explicate publicului larg, Chişinăul a solicitat constant Ucrainei să amâne intrarea în vigoare a deciziei respective. Ultima dată această obligativitate a fost amânată pe 15 ianuarie 2021, iar decizia a atras atunci numeroase critici premierului interimar Aureliu Ciocoi și executivului controlat de majoritatea socialistă și de fostul președinte Igor Dodon.

Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea

O analiză pe subiectul plăcuțelor neutre pentru regiunea transnistreană, semnată de fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, spunea atunci că această tergiversare de către Chişinău nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate ale Tiraspolului de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate.

Tiraspolul a protestat împotriva interdicției de a intra în Ucraina cu numere transnistrene, acuzând autoritățile moldovene de presiuni politice, iar în ultima perioadă a insistat că o amânare ar însemna un gest de bunăvoință din partea Chişinăului și un bun punct de pornire pentru discuții din partea noii majorități parlamentare.

Un recent sondaj realizat de CBS-AXA cu privire la percepția sistemului de securitate al Republicii Moldova de către populație arată că majoritatea moldovenilor ar vedea viitorul regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova. La capitolul pericol venit din partea stângă a Nistrului, 42,5% dintre intervievați au răspuns că o amenințare ar fi nivelul înalt de criminalitate și contrabandă din regiune. Staționarea ilegală a trupelor ruse ar fi un alt pericol pentru Republica Moldova, în opinia a 40% din cei care au participat la studiu. Detalii, în program.

Combaterea corupției și a schemelor de contrabandă pe malul stâng al Nistrului, în care malul drept are interese directe, ar putea facilita găsirea unei soluții politice pentru conflictul transnistrean, a declarat președinta Maia Sandu duminică, într-un interviu cu Europa Liberă. „Angajamentul nostru foarte puternic este să luptăm cu contrabanda , să oprim toate aceste scheme de corupție. Și o să vedeți că o să se schimbe și această componentă economică a conflictului transnistrean, pentru că, atâta timp cât acolo se câștigă bani, evident că e mai puțin interes pentru a se găsi o soluție politică”, a declarat Maia Sandu.

Vineri, Republica Moldova a marcat 30 de ani de la proclamarea independenței, cu o paradă militară, la care, alături de președinta Maia Sandu, au participat trei președinți – ai Poloniei, Ucrainei și României – un gest de susținere fără precedent pentru noua putere de la Chişinău. Luni, președinta Maia Sandu a participat la Kiev la reuniunea de constituire a Platformei Crimeea, creată de Ucraina pentru a contracara amenințările de securitate ale Rusiei. În discursul său, Maia Sandu a spus la Kiev că peninsula Crimeea „este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

Autoritățile de la Minsk au dispus închiderea Asociației Jurnaliștilor din Belarus, cea mai mare organizație independentă din domeniul media, pe fundalul campaniei de represalii continue împotriva presei și societății civile, care durează de un an. Ordinul de lichidare a venit la 27 august după ce Curtea Supremă a dat dreptate Ministerului Justiției, care ar fi depistat încălcări în felul cum două filiale ale asociației și-a finalizat contractele de chirie. Asociația a respins acuzațiile. Directorul Andrei Bastunets a declarat că asociația își va continua activitatea pentru libertatea de exprimare în Belarus, care a fost misiunea ei de peste un sfert de secol.

Statele Unite spun că au ucis un membru al grupării Statul Islamic-Khorasan într-un atac cu dronă în estul Afganistanului. Lovitura aeriană a avut loc la mai puțin de două zile după atentatul sinucigaș revendicat de organizația militantă în apropierea aeroportului din Kabul, în care au murit 13 militari americani și alți 170 de oameni. Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a promis că atentatorii vor „plăti”. Operațiunea de evacuare derulată de Statele Unite în Afganistan ar trebui să se încheie marți, 31 august. Majoritatea celorlalte peste 20 de țări aliate care au participat la misiunea din Afganistan și-au încheiat deja eforturile de evacuare.

Bulgaria a anunțat că își va întări granițele cu Grecia și Turcia din cauza temerilor că Europa va fi confruntată cu un val de imigranți din Afganistan. Preluarea puterii de la Kabul de către Talibani a creat îngrijorare privind repetarea crizei migranților din 2015, când în Uniunea Europeană au ajuns mai mult de un milion de oameni care fugeau de război și sărăcie din Orientul Mijlociu. Mulți dintre ei au venit prin Turcia, urmând așa-numita „rută balcanică” pentru a ajunge în țări ale Uniunii Europene. Președinția slovenă a Uniunii Europene a convocat pentru 31 august la Bruxelles o reuniune de urgență a miniștrilor de interne comunitari, la care se va discuta despre felul în care va fi gestionat acest așteptat nou val de migranți către Europa.

***

Nu au lucrat toți pentru Republica Moldova

Republica Moldova a împlinit pe 27 august 30 de ani de la proclamarea independenței față de URSS. Ce au însemnat acești 30 de ani pentru oamenii acestei țări – colega mea Mihaela Savca a mers în satul Dănceni, din raionul Ialoveni, unde a vorbit cu oamenii întâlniți pe stradă:

Victoria „Independență”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:55 0:00

Vox:

Europa Liberă: Cum este Moldova la 30 de ani de independență?

- 50 la 50. Adică lucrurile se văd din exterior. Tu vezi drumul acesta? Nu are asfalt deloc – însemnă că țara e săracă, țara e dusă în jos. Nu au lucrat toți pentru Republica Moldova. Dar sperăm că de azi înainte poate că se vor schimba lucrurile, că au venit niște oameni mai tineri.

După 30 de ani de independență așteptăm mai multe schimbări înspre bine, să avem o țară cât mai transparentă, să ne simțim liberi în țara noastră. Vrem ca copiii să aibă de lucru în țara noastră, să fie lângă părinți.

- Eu de când m-am născut numai în rău am fost și numai în greu. Păi nu vedeți, că sunteți tineri, cum e viața? Poate de-acum s-a mai schimba.

- În general, în 30 de ani am mers mai mult înapoi. Dar sperăm că acum, că s-a schimbat și Guvernul, s-a schimbat președintele, poate o fi mai bine, om merge spre o cale europeană. Dar la noi infrastructura e slabă, este complet la pământ. La noi aici, în sat, dacă au rămas 4-5 vaci. În general totul s-a descompus. Șed și mă mir dacă în general undeva se lucrează.

Europa Liberă: Sunteți mândră de țara în care trăiți?

- Ei, mândră… De unde, dacă o ducem greu? pensia e mică, nu ne ajunge, copiii sunt plecați, s-au închis fabrici, uzine… Copiii lucrau aici, în țară, iar acum toți sunt plecați. Toți se duc peste hotare pentru că aici nu este chip să trăiască. Trîim noi, bătrânii, cu pensia asta mizerabilă.

Europa Liberă: Cum este Moldova la 30 de ani?

- Cam slab dezvoltată. Dar sperăm că măcar de acum încolo să fie mai bine.

- Eu nu eram tare mare atunci, 30 de ani în urmă. Dar eram mai bine, că lucram, aveam un salariu lunar din care încă puteai ți să strângi ceva, din salariul acela. Dar acum? E sărăcie mare. Mai ales pentru pensionari, pentru oameni bolnavi, invalizi. Cu ce să trăiești? Cu o mie de lei? N-ai cu ce să trăiești, e greu.

Europa Liberă: Cum e Moldova la 30 de ani de independență?

- Șchioapă, dependentă. Adică mai mult dependentă decât independentă, cu multe idei pierdute care atunci erau în vogă și s-au pierdut pe drum. Cu corupție înaltă, cu un sistem juridic la pământ, cu valută națională care nu are valoare, având în Transnistria trupe străine și cu multe, multe, multe alte probleme.

- Dorim să rămână independentă, să fie prosperă, să fie cetățenii mai uniți.

- Moldova pentru mine, la 30 de ani de independență este cea mai iubită țară. O spun pentru că am avut și experiența de a locui și în alte orașe, în alte țări. Și vreau să spun că de fiecare dată m-am întors acasă și am zis că doar prin ceea ce avem noi, în interior – talentele și tot ce am acumulat pe parcurs – doar așa putem să îmbunătățim această țară, care datorită fiecăruia din noi în parte poate să devină mai frumoasă, mai bună, mai înfloritoare.

- O țară care este în curs de dezvoltare și încă are mult de muncit pentru a prospera, pentru a avea o dezvoltare social-economică, pentru ca oamenii să trăiască în bunăstare. Mai avem mult de muncit, dar trebuie să o facem toți împreună - și administrația publică, și cetățenii de rând, și cei care dezvoltă economia, agenții economici.

***

Europa Liberă: Atunci când vorbim despre Republica Moldova, una dintre problemele care au însoțit din start independența acestui stat este chestiunea transnistreană. În pofida barierelor pe care au încercat constant să le ridice reprezentanții administrației de la Tiraspol, oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului au continuat să comunice.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit pe străzile orașelor și au întrebat trecătorii ce ar dori Republicii Moldova la aniversarea a 30 de ani:

Vox:

Mulți oameni sunt peste hotare și se chinuie acolo. Ar fi bine să revină. Și eu sunt unul dintre ei…

- Am vrea să fie schimbări în bine, dar și Transnistria să se schimbe. Să nu fie probleme între Moldova și Transnistria, să fie totul bine. Adică conducerile să găsească un numitor comun, o soluție, să caute să se înțeleagă, nu să se confrunte.

Expoziția „Cumpără produse transnistrene”
Expoziția „Cumpără produse transnistrene”

- Aș dori viață bună poporului și prosperitate țării.

- Prosperitatea țării și puterii, dezvoltarea structurilor economice, avansarea tehnologiilor, atragerea investitorilor de peste hotare – acestea ar fi foarte bune pentru țara noastră. Cel mai important ar fi să se găsească limbă comună cu țările vecine. Și să se lămurească lucrurile – faptul că moldovenii, Chişinăul, ne consideră de-al lor, iar noi îi tratăm ca pe dușmani – asta nu e corect.

- Să fie un conducător înțelept – gospodar, cinstit. Mulți oameni sunt peste hotare și se chinuie acolo. Ar fi bine să revină cu toții și să fie totul bine, ca în țările normale. Și eu sunt unul dintre ei. Sunt nevoit să trăiesc printre străini, să vin acasă o dată la trei ani pentru două săptămâni… Și viața trece…

- Prosperitate, stabilitate.

Prosperitate și o comunicare politică adecvată în sensul unei posibile alipiri, raționale, a Transnistriei…

- Fără război, de dorit. Să prospere și să fie totul very good. Să avanseze în plan politic și în general, să fie ca în Europa. Și să inventeze niște tehnologii pentru ca natura să fie poluată mai târziu.

- Noi suntem pentru pace în toată lumea. În Moldova să fie pace, și la noi pe lângă ei. Moldovenii să fie sănătoși, fericiți și să mănânce mămăligă!

- La 30 de ani – prosperitate, înțelepciune și o comunicare politică adecvată în sensul unei posibile alipiri, raționale, a Transnistriei. Să devenim o țară unică, să acceptăm să facem compromisuri și să trăim fără conflicte.

- Cred că ar trebui să ne alipim la Moldova. Cred că atunci ne va fi mai ușor. Și cred că și lor. Cred că alipirea ar fi cea mai bună soluție. Legile s-ar schimba la noi, desigur, va fi ceva mai ușor. Măcar vom fi recunoscuți. Pentru că așa nu ne recunoaște nimeni cu aceste pașapoarte, nicăieri…

***

Europa Liberă: Un recent sondaj realizat de CBS-AXA cu privire la percepția sistemului de securitate al Republicii Moldova de către populație arată că moldovenii văd regiunea transnistreană în componența Republicii Moldova, scrie portalul Zona de Securitate.

Întrebați cum văd soluționarea conflictului transnistrean, aproape 30% dintre respondenții studiului susțin că regiunea transnistreană trebuie să fie parte integrantă a Republicii Moldova fără a i se da vreun statut special. 29,6% consideră că regiunea transnistreană trebuie să facă parte din componența Republicii Moldova cu statut aparte, similar celui din autonomia găgăuză. Puțin peste 18% dintre intervievați cred că regiunea de est a Moldovei trebuie să fie țară independentă, iar 5% sunt de părere că aceasta ar trebuie să intre în componența Federației Ruse.

La capitolul pericol venit din partea stângă a Nistrului pentru Republica Moldova, în general, 42,5% dintre intervievați au răspuns că o amenințare pentru malul drept ar fi nivelul înalt de criminalitate și contrabandă din regiune. Staționarea ilegală a trupelor ruse ar fi un alt pericol pentru Republica Moldova, în opinia a 40% din cei care au participat la studiu. Diana Răileanu are detalii:

Ce amenință securitatea națională a R. Moldova? Este principala întrebare la care au căutat răspuns experții de la centrul de informare NATO din R. Moldova. Sondajul realizat de CBS-AXA, la comanda centrului NATO, arată că cetățenii moldoveni cred că, pe dimensiunea internă, cea mai mare amenințare este corupția și furturile bancare, iar pe cea externă – escaladarea unui conflict în zonă sau amenințări dinspre regiunea transnistreană.

Subiectul securității naționale este „de interes” pentru aproape jumătate la sută din populație. Majoritatea se informează, în ceea ce privește acest subiect, de la televizor, rețele sociale și site-uri de știri.

Asta explică faptul că pentru 50 la sută dintre cetățenii moldoveni, știrile false reprezintă o amenințare, atrage atenția sociologul Ion Jigău: „Amenințările interne în adresa R. Moldova sau a cetățenilor țării: corupția – 72 %, furturile din fondurile donate pentru infrastructură – aproape 54 % etc. Amenințări externe în adresa R. Moldova – știri false, propaganda externă, războiul informațional și dezinformarea.”

A fost analizată și atitudinea cetățenilor față de conflictul din stânga Nistrului. Pentru 40 la sută dintre oameni, staționarea trupelor ruse în Transnistria reprezintă o problemă, alți 33 la sută spun că le este frică de escaladarea unui conflict și cam tot atâția consideră că lipsa unei reglementări a diferendului transnistrean împiedică apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. Trei din zece cetățeni moldoveni cred că soluția ar fi reintegrarea țării cu oferirea unui statut asemănător celui din UTA Găgăuzia.

CNA-ul ar trebui să fie instituția principală care să se preocupe de aceste lucruri

Îngrijorătoare sunt concluziile ce se referă la așa numita „amenințare internă”, crede Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire al Conflictelor, de la București. Oamenilor le este frică de corupție și furturi bancare, în timp ce încredere în sistemul de justiție au mai puțin de 30 la sută dintre cetățeni: „Un pachet relevant este, de asemenea, cel privind corupția: care sunt instituțiile așteptate în a reacționa și aici e de remarcat faptul că populația consideră într-o largă majoritate faptul că corupția este o amenințare de securitate națională și că inclusiv SIS ar trebui implicat, și că CNA-ul ar trebui să fie instituția principală care să se preocupe de aceste lucruri.”

În ce privește amenințările externe, fiecare al patru-lea intervievat a spus că Federația Rusă reprezintă o amenințare la securitatea națională a R. Moldova, urmată de rețelele teroriste cum este gruparea „Statul Islamic”. NATO este privită cu îngrijorare de 10 la sută din populație, la fel și Statele Unite ale Americii. De partea cealaltă, întrebați: ce state și organizații ar putea oferi suport R. Moldova în cazul unei probleme de securitate, aproape 36 la sută au invocat România și cam tot atâția Federația Rusă. Cele două state sunt urmate de Uniunea Europeană cu 31 la sută și NATO – cu 7 la sută. La ce sunt utile aceste date?

Este foarte important să revenim la esența principiilor unei bune guvernări

La croirea unei strategii de securitate adaptată la cerințele vremii, a precizat Viorel Cibotaru, fost ministru al Apărării, în prezent director al Institutului european de studii politice din R. Moldova: „Este foarte important să revenim la esența principiilor unei bune guvernări, așa cum este stabilită și așa cum este exprimată guvernarea țărilor membre ale UE, ca să mă refer la un punct de referință. De aceea, consultarea cetățenilor, cunoașterea exactă a opțiunilor, viziunilor oamenilor este importantă în procesul de luare a deciziilor.”

Viorel Cibotaru mai spune că atunci când autoritățile unui stat pun la punct o strategie de securitate, urmează a fi luate în calcul și așteptările cetățenilor. Or, datele sondajului realizat de CBS-AXA arată că jumătate dintre respondenți consideră că orientarea politicii externe a R. Moldova trebuie să fie spre Uniunea Europeană, o cincime optează pentru Federația Rusă, iar 4 % dintre respondenți cred că autoritățile moldovene ar trebui să se orienteze spre România.

***

Într-un interviu acordat Europei Libere în ajunul celor 30 de ani de independență, președinta Maia Sandu a subliniat că reglementarea transnistreană depinde foarte mult de poziția partenerilor externi ai Republica Moldova, în particular a Ucrainei, dar și de eliminarea schemelor de corupție legate de Transnistria. Maia Sandu, intervievată de Vasile Botnaru, un fragment de interviu despre problema transnistreană, dar și despre rolul femeii în societate:

Maia Sandu vorbește la Europa Liberă despre independență și moștenirea sovietică
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:43 0:00

Europa Liberă: Transnistria, care revendică și ea independență, din considerente ideologice, ca pe vremuri, ei continuă să camufleze, de fapt, furăciunile și mafiotizarea acelui spațiu prin considerente ideologice, că, vezi Doamne, noi suntem incompatibili. Și a doua chestiune pe care vreau să vă întreb e dacă în cei 30 de ani, în sfârșit, s-a ajuns la concluzia, societatea s-a trezit, că resursa feminină trebuie valorificată? Pentru că uneori societatea moldovenească democratică și antitotalitară nu s-a deosebit prea mult de societățile acestea arhaice, le-au ținut pe femei la bucătărie desculțe, cu trei copii în brațe sau în mod premeditat și femeile îi lăsau pe bărbați să conducă nereușit, bețivani, așa cum erau, dar ei să conducă, pentru că prin definiție sunt bărbați. Acum măcar statistic vedem că s-a schimbat situația. Credeți că, în sfârșit - și iarăși nu vreau să fiu exagerat de optimist sau să intru în abordări sexiste, că femeile m-au taxat de multe ori – dar s-a dovedit că femeile uneori sunt mai grijulii, manageri mai buni, tocmai fiind femei?

Maia Sandu: „La întrebarea despre conflictul transnistrean și aspectele de corupție sunt anumite lucruri pe care le poate face Chișinăul de unul singur și sunt care implică și participarea altor țări și a unor instituții internaționale, pentru ca noi să putem să ajungem la rezolvarea definitivă a conflictului. Iată, lupta împotriva corupției este un element care depinde în mare parte de Chișinău. Da, pe anumite dimensiuni e nevoie și de contribuția Ucrainei. Și aici nu s-a făcut nimic până acum, dimpotrivă, toate schemele s-au realizat cu acceptul sau cu participarea Chișinăului, însăși lupta împotriva corupției pe malul drept are automat consecințe și pentru anumite scheme care vin de pe malul stâng.

Angajamentul nostru foarte puternic – să luptăm cu contrabanda, să oprim toate aceste scheme de corupție

Și aici angajamentul nostru foarte puternic – să luptăm cu contrabanda, să oprim toate aceste scheme de corupție și o să vedeți că o să se schimbe și această componentă economică a conflictului transnistrean. Pentru că, atâta timp cât acolo se câștigă bani, evident că e mai puțin interes pentru a se găsi o soluție politică.”

Europa Liberă: Iar exporturile mergând spre Europa, chiar e păcat de Dumnezeu.

Maia Sandu: „Asta e și o consecință a Acordului de Liber Schimb de care beneficiază și regiunea transnistreană. Între timp, până găsim soluția politică - și noi vom veni cu o propunere pentru soluția politică, pentru care, evident, trebuie să găsim sprijin în țară și în formatul „5+2” – dar, între timp, trebuie să facem tot ce putem ca să ușurăm viața concetățenilor noștri din stânga Nistrului și să creștem standardele de viață aici, pe malul drept, așa încât să existe mai mare interes din partea cetățenilor de acolo. Dar eu deja văd un anumit interes, inclusiv faptul că eu în alegeri am luat 15% din voturi, în situația în care nu am putut să merg acolo, nu am putut să fac campanie. După mine, asta este un semn de interes din partea concetățenilor noștri de acolo pentru schimbare.”

Dacă nu discutăm, sigur nu se rezolvă

Europa Liberă: Apropo, când a fost Kozak aici presa de diferite culori v-a reproșat cumva că nu sunteți, hai să zic așa, primitiv, suficient de tăioasă în relația cu Kozak și cu Kremlinul, că ați fi prea prietenoasă și asta ar fi un semnal.

Maia Sandu: „Nu știu din ce informații își face presa concluziile. Nu o să se rezolve problemele dacă noi nu o să discutăm despre ele. Discutăm și nu întotdeauna se rezolvă, dar dacă nu discutăm, sigur nu se rezolvă. Și nu o să le discute nimeni altcineva pentru noi, noi am spus asta și ceea ce am spus în campanie, asta facem: noi ne dorim o relație pragmatică cu Federația Rusă și ne dorim să putem să avansăm pe anumite subiecte despre care am vorbit.

În primul rând, noi ne dorim liniște și pace. Noi suntem într-o regiune complicată, noi avem un conflict înghețat pe teritoriul țării. Și pentru mine cel mai important este să nu admitem destabilizarea situației. Pentru a atinge acest obiectiv eu o să discut cu toți cei cu care trebuie să discut.”

Europa Liberă: Dar atunci când discutați cu Kozak, în spatele lui stând Putin, sunt ei oamenii care înțeleg sau uitându-vă în ochii lor și spunându-le: „socialiștii au pierdut, cu noi acum trebuie să discutați”, ei înțeleg asta?

Maia Sandu: „Faptul că am avut această discuție denotă că ei înțeleg și, repet, indiferent ce cred ei despre noi, indiferent ce credem noi despre ei, trebuie să avem aceste discuții și trebuie să încercăm să rezolvăm aceste probleme. Și asta facem, și asta o să facem în raport cu toate țările și cu toate problemele care vizează cetățenii noștri. Deci, noi discutăm...”

Europa Liberă: De ce insist eu cu ochii lui Kozak, dna Sandu? Pentru că dacă ne uităm la emisiunile de propagandă «Время покажет» („Timpul va arăta”), de exemplu, grație CCA-ului și socialiștilor, noi iar avem în televizor acest program, m-am uitat acum în legătură cu Afganistanul, rușii doar nu renunță, Kremlinul nu renunță la teza asta că, de fapt, degeaba v-ați rupt voi din Uniunea Sovietică, că sunteți un stat eșuat, că tot la noi o să veniți, mai devreme sau mai târziu. Afganistanul arată că, de fapt, efortul Occidentului a fost în zadar, costisitor, sunt națiuni care nu au nevoie de democrație, moldovenii și ucrainenii sunt puși pe lista asta, că degeaba voi vă jucați de-a democrația, că tot la noi o să veniți. Iată, oamenii aceștia doar nu renunță la poziția asta, ei cred cu tărie, probabil, că Maia Sandu e un fenomen temporar, că o să revină Moldova la originea răsăriteană oricum. Iată cu oamenii aceștia cum e de discutat?

Maia Sandu: „Cu oamenii aceștia, cu tot felul de oameni se discută pornind de la interesele cetățeanului Republicii Moldova. Și interesul nostru este integritatea teritorială a țării, interesul nostru este să păstrăm pacea pe pământul nostru și în regiune, interesul nostru este să rezolvăm conflictul transnistrean, să plece trupele ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, să scoatem munițiile de acolo, să îmbunătățim colaborarea economică și, în special comercială. Deci să reușim să ajungem la o înțelegere ca să fie scoase impedimentele pentru exporturile noastre către Federația Rusă, să ajungem la o înțelegere pe problema gazelor, pentru că avem nevoie de gaze naturale. Da, încercăm să construim alternative, dar ele nu vor fi gata peste noapte.”

Maia Sandu în dialog cu Vasile Botnaru în studioul Europei Libere, Chișinău, august 2021
Maia Sandu în dialog cu Vasile Botnaru în studioul Europei Libere, Chișinău, august 2021

Europa Liberă: Iarna vine inevitabil...

Maia Sandu: „Exact! Deci, noi pornim de la interesele cetățenilor Republicii Moldova. Și, indiferent dacă vorbim cu Federația Rusă, cu Ucraina, cu Uniunea Europeană, agenda noastră este clară. Sigur, sunt discuții mai simple și sunt discuții mai complicate...”

Una dintre problemele prioritare – asigurarea securității energetice și alternativelor de furnizare a energiei​

Europa Liberă: Dar, apropo, Brînzan, ministru în guvernul Dvs., spunea că e posibil să scăpați în totalitate de dependența de gazul rusesc.

Maia Sandu: „Într-un an sau doi? Nu este posibil. Marea problemă este că în 30 de ani nu s-a făcut niciun efort nici pentru furnizarea energiei electrice, nici pentru gaze și asta vorbește despre faptul că cineva a beneficiat de monopolul de o singură sursă, pentru că a fost mai ușor să includă scheme când exista o singură sursă. Acum noi o să insistăm pe aceste proiecte, dar aceste proiecte de infrastructură să realizează în cinci-șase ani, noi trebuie să le începem și să avem siguranța că ele o să fie duse la sfârșit.”

Europa Liberă: Dar țeava românească deja există?

Maia Sandu: „Țeava există, dar țeava este prea îngustă pe teritoriul României, pentru că ea a fost construită doar pentru consumul până la Iași și pentru acel consum era o dimensiune a acestei conducte, acum conducta se lărgește ca să poată să vină un volum mai mare de gaze. Eu sper că până la mijlocul anului viitor va fi finalizată și această etapă și va exista o discuție între guvernele Republicii Moldova și României în curând, și asta este una dintre problemele prioritare – asigurarea securității energetice și alternativelor de furnizare a energiei.”

Europa Liberă: Întrebarea cu resursa feminină.

Numărul enorm de scheme de corupție, asta e o noutate pentru mine

Maia Sandu: „Și întrebarea cu resursa feminină. În primul rând, eu sunt foarte mândră de societatea noastră și de faptul că societatea noastră și-a dat votul pentru o femeie la funcția de președinte al țării. Deci, mie chiar mi se pare asta o schimbare majoră de atitudine.

Noi avem femei primar, care iarăși au fost alese aceste femei direct de cetățeni, avem și prim-ministru – asta e alegerea deja a parlamentului, nu este direct, dar există deschidere și există recunoaștere din partea cetățenilor. Mai este și o părere pe care, mă rog, nu știu dacă trebuie să o spun aici, că ar putea să supere anumiți oameni, dar eu am întâlnit în campanie inclusiv bărbați care spuneau: „Ei, le-am oferit bărbaților mai multe șanse în acești 30 de ani, acum haideți să le oferim și femeilor o șansă, că poate lucrurile se schimbă”.”

Europa Liberă: Dar rezistență există? Dvs. pe pielea Dvs. ați simțit-o bine în campanie.

Maia Sandu: „Eu am simțit mai multă rezistență sau comportament urât din partea oponenților mei politici, eu nu am fost atacată de oameni pentru că sunt femeie atunci când am mers în campanie, eu am fost atacată de oponenți politici care au încercat să mă prezinte mai slabă doar pentru că sunt femeie, incapabilă, doar pentru că sunt femeie.”

Europa Liberă: Și ce au câștigat din asta, s-a văzut.

Maia Sandu: „Da, sunt mulți, se pot lua de mână acum și să învețe din aceste greșeli. Dar eu cred că există acum o recunoaștere în societate a faptului că femeile pot face lucrurile bine.”

Europa Liberă: Ultima întrebare. După ce ați exercitat funcția de președinte un timp suficient de îndelungat, lucrurile le-ați știut din interior, lucrurile pe care le-ați găsit și le aveți de făcut sunt mai complicate decât v-ați imaginat sau sunt așa cum ați știut?

Numărul enorm de scheme de corupție – asta e încă o noutate pentru mine

Maia Sandu: „Partea surprinzătoare, cât de ciudat ar suna, este totuși numărul mare de scheme de corupție. Deci, chiar și după experiența și informația pe care am avut-o în guvern în 2019, venind la președinție, am avut acces și la mai multă informație. Deci, numărul enorm de scheme de corupție – asta e încă o noutate pentru mine. Nu mi-am imaginat că chiar e până aici, e foarte-foarte multă corupție și de aici e și nevoia ca să se oprească aceste scheme.

Și doi, dar nu pot să spun că sunt surprinsă, e dificultatea acestui proces de transformare a instituțiilor și dificultatea de a aduce oameni foarte buni, în special în funcții de conducere, dar nu doar în primele funcții de conducere, cea mai mare dificultate pentru noi este să găsim manageri buni de nivel mediu, în fiecare minister, în fiecare agenție, pentru că nu e suficient să ai un ministru bun, contează foarte mult cine sunt șefii de direcții, acolo se fac activitățile de bază.

Și iată asta este o problemă foarte mare – să identifici, să poți convinge manageri buni și buni profesioniști să vină pentru aceste funcții și mă refer aici și la nivel central, și la nivel local, bineînțeles. Deci, asta e o dificultate majoră pentru moment.”

Europa Liberă: Deci, moldovenii harnici și cuminți mai sunt și ezitanți încă?

Maia Sandu: „Eu chiar aș vrea să-i îndemn să vină și să pună umărul. Repet, nu le cere nimeni să vină să lucreze la stat pentru tot restul vieții, dar pentru un an, doi, trei, în primul rând ar face diferența, în al doilea rând ar fi și o experiență profesională extraordinară care o să-i ajute în carieră ulterior.”

Europa Liberă: Președinta Maia Sandu, într-un interviu pe care îl puteți privi, asculta și citi integral pe pagina noastră de internet: moldova.europalibera.org

Europa Liberă: Agenția ONU pentru refugiați spune că se așteaptă la aproximativ jumătate de milion de refugiați afgani până la sfârșitul anului din cauza creșterii violenței în Afganistan.

Situația din Afganistan după preluarea controlului de către talibani „rămâne incertă și poate evolua rapid”, se spune într-o declarație difuzată la 27 august de oficiul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). Cei 500 de mii de refugiați noi se vor adăuga altor 2,2 milioane înregistrați deja, marea lor majoritate în Pakistan și Iran.

Diana Răileanu a stat de vorbă cu Mohammed Rafi – un afgan stabilit acum mulți ani în Republica Moldova, care privește cu îngrijorare evoluțiile din Afganistan și spune că țara sa „s-a întors cu o sută de ani în urmă”.

Aici este fratele meu, aici este nepotul meu...”

Mohammed Rafi își prezintă familia din Afganistan răsfoind un album cu poze. El s-a născut acum 67 de ani în Kabul, într-o familie ce nu ducea lipsuri.

Tata avea meseria de giuvaiergiu, iar mama era pasionată de textile. Totuși a trebuit să-și abandoneze îndeletnicirea pentru a avea grijă de cei opt copii. Astăzi au mai rămas în viață doar șase. Mohammed Rafi este singurul care a plecat din Afganistan. Ceilalți au rămas în țară. Îl întreb dacă ține legătura cu rudele în aceste vremuri incerte?

Mii de afgani se refugiază în Pakistan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

„Datorită telefoanelor mobile putem să ne auzim în prezent. Noi vorbim foarte puțin. Recent mi-au spus că nu există niciun pericol pentru ei și că pot merge liber pe străzi. Însă a doua zi am aflat că 80 de oameni din regiune au fost răniți și internați în spital. Deci, azi ești bine, însă nu poți ști mâine ce va fi. Informație oficială nu există, ea circulă de la om la om. Noaptea se aud împușcături, doar că nimeni nu știe cine și în care parte se trage.”

Mohammed Rafi a venit pentru prima dată în R. Moldova în 1980. Era membru al Partidului Democratic al Poporului, așa-și ziceau comuniștii, prin urmare, formațiunea l-a trimis să-și facă studiile într-o țară sovietică.

„Primele cuvinte în limba română pe care le-am învățat au fost Bună dimineața. Era anul 1980. Am studiat până în 1986 la Universitatea de economie, pentru că în Kabul am făcut o școală specială de business. Când învățam aici am înțeles că oamenii sunt cu adevărat liberi în drepturi. Aici am avut dreptul la alegere. Poți singur decide unde vrei să înveți, să trăiești.”

Mohammed Rafi, refugiat afgan în Moldova, 18 august 2021
Mohammed Rafi, refugiat afgan în Moldova, 18 august 2021

A plecat înapoi în Afganistan. După retragerea trupelor sovietice țara era în incertitudine. Atunci a hotărât să revină la Chișinău. Era începutul anilor ’90, când R. Moldova pășea pe calea independenței. În acei ani, talibanii din Afganistan dădeau primele semne că vor să preia puterea. Mohammed Rafi nu are cele mai bune amintiri din acele vremuri:

„Mă întrebați ce emoții am față de actualii talibani? Păi, vă dau un exemplu. În vremea când ei erau la putere, sora mea mergea pe stradă ținându-se de mână cu soțul ei. Au fost opriți, iar sora dusă la sectorul de poliție. I s-a încriminat că nu are dreptul să meargă pe stradă alături de bărbați străini. Nu aveau urechi să audă că, de fapt, sunt soț și soție, iar acasă îi așteaptă copiii. I-au fracturat atunci și o mână. Zilele trecute am auzit că revin aceste restricții în Afganistan, că femeile nu vor putea merge singure pe stradă. De ce? Păi, și femeia tot e om liber. Femeile și bărbații au drepturi egale!”

Astăzi privește cu tristețe la evenimentele din Afganistan. Își ține minte țara liberă, cu oameni ce puteau merge fără frică pe străzi, cel puțin în copilăria lui. Mohammed Rafi se arată nedumerit când în presa internațională citește articole în care se pune la îndoială utilitatea cheltuielilor pe care le-a suportat comunitatea internațională ca să încetățenească viața normală în patria sa:

Să ne ajutăm reciproc este o relație umană firească

„Statele Unite spun că au cheltuit miliarde în Afganistan. Când vorbim de viața oamenilor și despre drepturi, nu cred că este corect să ne gândim la bani. Să ne ajutăm reciproc este o relație umană firească. Nu ar trebui în asemenea situații să conteze rasa și credința oamenilor. De ce credeți că oamenii se aruncă astăzi sub roțile avioanelor? Pentru că le este frică de vremurile care vor veni. Pe timpuri nu exista justiție, oamenii erau pedepsiți fiind bătuți cu pietre sau chiar erau decapitați. Mă tem că Afganistanul s-a întors cu o sută de ani în urmă.”

În R. Moldova, Mohammed Rafi a crescut două fete alături de soția sa moldoveancă. Ambele sunt stabilite în Italia. Are și nepoți. El nicidecum nu crede că fiicele sale s-ar fi bucurat de aceleași drepturi de care se bucură astăzi într-o țară din Europa, dacă nu ar fi avut curajul să părăsească Afganistanul în urmă cu trei decenii.

Aici e Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG