Anunțurile cu credite gratuite au împânzit în ultimii ani piața publicitară. Iar sărăcia împinge din ce în ce mai mulți oameni să apeleze la așa-zisele companii de microfinanțare. Datele arată că fiecare al patrulea cetățean din populația activă a luat cel puțin o dată un credit rapid. Doar că în unele cazuri contractele companiilor de creditare nebancară ascund capcane care înrobesc clienții cu datorii din care nu mai reușesc să iasă.
Ofertele cu credite ieftine, în 15 minute, doar cu buletinul, sunt de multe ori înșelătoare. Companiile de microfinanțare, adică acele firme care oferă împrumuturi în condiții mult mai facile decât băncile, ascund în unele cazuri costurile reale ale creditelor. Concluziile sunt desprinse dintr-un studiu realizat de Expert Grup, o organizație specializată în cercetări economice. Printre autori este și Dumitru Pîntea, care a analizat ofertele companiilor de creditare nebancară de pe piața publicitară.
„Cele mai dese încălcări se fac prin campaniile de publicitate, în care nu vedem practic scrisă dobânda anuală efectivă. Vedem diferite publicități la plățile lunare - achitați 100 de lei pe lună, doi lei pe zi, vedem și asemenea publicități cu zero procente. Consumatorii sunt duși în eroare de publicități cum ar fi zero procente pentru primele trei zile.”
Dar în realitate, spune expertul, costurile împrumuturilor sunt de-adevăratelea înrobitoare.
„Ajung și la dobânzi de 25, 30, 50, peste o sută și peste o mie de procente.”
Agenția pentru Protecția Consumatorilor a aplicat de mai multe ori amenzi pentru reclame manipulatoare, dar asta nu a curmat fenomenul publicității înșelătoare. Nicolae Olărașu este agent constatator în cadrul instituției și spune că o cauză ar fi legislația blândă și sancțiunile prea mici.
„Orientativ la 9000 de lei și vă dați seama că banii ăștia pentru o companie de microcreditare nu înseamnă o sumă mare. Iar dacă se achită în 24 de ore, avem 50% reducere, și avem o sumă infimă.”
Sergiu Cebotari este unul dintre oamenii care au căzut în capcana așa-numitelor credite ieftine. În martie 2017 a decis să se împrumute de la o organizație financiară nebancară pentru mica afacere pe care o deține. A luat 22900 de lei pentru o perioadă de 14 luni.
La trei luni după ce își punea semnătura pe contractul de împrumut, omul a vrut să ramburseze anticipat toți banii. A restituit aproape 26000 de lei, dar nu au fost destui. Abia atunci a văzut că datoria era cu mult mai mare.
Procentul care acolo se explică e una, dar până la urmă cum am calculat noi iese de zece ori mai mult...
„Procentul care acolo se explică e una, dar până la urmă cum am calculat noi iese de zece ori mai mult. Mă sună și astăzi și mă deranjează, îmi spun că eu le sunt dator cu 30, 40 de mii de lei. Și îmi spuneau că o să-mi pună sechestre peste tot, peste tot ce am...”
Sergiu Cebotari a dat compania de microfinanțare în judecată. După examinarea cazului, magistrații au hotărât că în contract erau 15 clauze abuzive. Vorbim despre mai multe dobânzi, comisioane dar și alte penalități exagerate.
Am contactat compania creditoare, dar n-a vrut să comenteze situația.
În contextul unei supravegheri inexistente și a unei reglementări insuficiente firmele de microfinanțare au împărțit credite cât au vrut, cui au vrut și la costuri necontrolate. Experții au vorbit de mai multe ori despre riscul unei supraîndatorări a populației.
Cu toate acestea, tentativa autorităților de a impune anumite măsuri prudențiale, prin promovarea unei noi legislații, n-a fost una tocmai reușită - lucru recunoscut și de președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Valeriu Chițan.
„Noi această lege mult am legănat-o, mă scuzați, am adus-o la o variantă acceptabilă, chiar aș spune - de o subreglementare, nu o reglementare clasică. Este o soluție de compromis între mai multe autorități atât economico-financiare, pe de o parte, cât și cele financiar-bancare de alta.”
Noua lege a intrat în vigoare de la 1 octombrie. La scrierea ei autorii s-au inspirat mai mult din legislațiile statelor din Est, printre care Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia sau Uzbekistan. Asta deși Republica Moldova și-a asumat să-și ajusteze cadrul legal la directivele europene. Acestea sunt însă prea dure pentru Moldova, argumenta președintele CNPF, Valeriu Chițan:
„Dacă luam expres directivele europene, în materie de sector nebancar, vreau să vă conving de faptul că aceste directive sunt mult mai dure.”
Ani la rând pentru companiile de microfinanțare s-a făcut lobby la cel mai înalt nivel...
Ani la rând pentru companiile de microfinanțare s-a făcut lobby la cel mai înalt nivel, inclusiv în Parlament. Deputatul Valeriu Ghilețchi, de exemplu, care este printre fondatorii unei companii de microfinanțare, a fost împotriva unei noi reglementări a sectorului de creditare nebancară.
Valeriu Ghilețchi: „Nu văd necesitatea adoptării unei legi, când la ora actuală ai o lege care funcționează, ai un domeniu în care nu sînt probleme și tu vii, ca și stat, realmente aproape ca să sugrumi acest domeniu, să preiei controlul asupra lui.”
Între timp, Sergiu Cebotari se întreabă de ce în Republica Moldova interesele oamenilor, cei mai vulnerabili în tot acest lanț financiar, sunt puse undeva la coadă.
