Linkuri accesibilitate

Cronometrul pandemic și cronometrul politic


Cronometrul pandemic și cronometrul politic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:18 0:00
Link direct

Avionul SMURD care ateriza sâmbătă, 27 februarie 2021, pe Aeroportul Chișinău, aducând vaccinul anti-Covid în Republica Moldova, era prima veste bună pe care o primea Republica Moldova în plină recrudescență a pandemiei. Cu o statistică înfricoșătoare în ultimul timp – 1400… 1600… 1800 de noi infectați, cu 20-29 de decese și cu peste 300 de bolnavi gravi și foarte gravi raportați zilnic, perspectiva se anunța foarte sumbră, orizontul campaniei de vaccinare era complet obturat.

De aceea, a fost firească emoția celor care au întâmpinat primele doze de vaccin la Chișinău, iar faptul că le oferea România dădea o semnificație specială evenimentului, mergând dincolo de importanța lui strict medicală. Cele 21 600 de doze de Astra Zeneca – prima tranșă dintr-o donație de 200 de mii, promise de președintele Klaus Iohannis – pune în valoare o relație verificată în timp. După ce a învestit masiv, din 1991 încoace, în cultura, educația, în infrastructura din stânga Prutului, tot România ne dă prima o mână de ajutor în lupta cu virusul Covid-19.

Așa a început vaccinarea în Moldova, poate într-un tempo mai lent, mai puțin transparent decât ne-am fi dorit, dar important este ca măcar în zilele următoare ritmul imunizării să se accelereze și să se amplifice și campania de informare, pentru că va veni și rândul marii mase a populației.

Procesul de imunizare în Moldova depinde în mod capital de cantitatea și frecvența cu care vom primi dozele de vaccin. Suntem în postura celui care stă cu mâna întinsă și se roagă de alții – mai bogați, mai generoși – să îl ajute, și aici vom face din nou o comparație cu Țările Baltice, „surorile” noastre din URSS, membre ale clubului occidental, beneficiare ale unor tratate și acorduri paneuropene de vaccinare anti-Covid.

În Moldova vaccinurile vin mai mult grație demersurilor întreprinse de Maia Sandu și de echipa sa de la președinție – eforturi sprijinite ceva mai robust în ultimul timp și de Ministerul Sănătății. După primul set de doze din România, o săptămână mai târziu în Republica Moldova a sosit și un transport de vaccinuri prin platforma COVAX. Sunt speranțe, s-a anunțat, că în viitorul apropiat vom recepționa și Pfizer. Până atunci, marea miză este ca sistemul medical, ajuns la limită, să nu intre în colaps, cum avertizează specialiștii din branșă.

Abia soseau primele vaccinuri în Moldova, datorită solidarității europene, că au și apărut suspiciuni, gesturi de respingere, de ostilitate chiar în raport cu procesul de vaccinare. S-au vehiculat informații că medici din câteva localități din sud (Comrat ș.a.) refuză un anumit vaccin, influențați pesemne de site-urile rusești în care remediile anti-Covid occidentale sunt denigrate și este elogiat Sputnik-ul moscovit.

Primele vaccinuri anti-Covid pentru oamenii din stânga Nistrului le-a oferit România

Veșnica luptă politică perturbă, iată, cronometrul pandemic, care are alte exigențe, strict medicale. Am avut situații jenant-ofensatoare, când, după ce au primit dozele de vaccin din donația românească, destinate populației din stânga Nistrului, șefii regimului de la Tiraspol s-au făcut că nu știu de unde vin acestea. Au mulțumit OMS-ului și abia mai târziu, după apariția unui comunicat al Ambasadei României, care făcea niște precizări principiale, au recunoscut cu jumătate de glas că primele vaccinuri anti-Covid pentru oamenii din stânga Nistrului le-a oferit România.

S-a vorbit mult despre vaccinul rusesc pe care Dodon, pe când ocupa prima funcție în stat, se lăuda că-l va aduce în Moldova, ba chiar declara că se va vaccina el primul, doar că deocamdată Sputnik V, aprobat de Agenția Medicamentului din Moldova nu este omologat de Organizația Mondială a Sănătății. Ciudat este că deși guvernul de la Moscova tinde să răspândească „miracolul Sputnik” în întreaga lume, în Rusia procesul de vaccinare se află la cote foarte joase comparativ cu țările europene. Potrivit unor informații oficiale, către data de 10 februarie 2021 în Rusia fuseseră vaccinați cu Sputnik doar 1,5% din populație.

Vaccinul rusesc e folosit ca armă geopolitică, după ce tot din considerente de imagine regimul de la Moscova a ascuns numărul rușilor infectați și decedați de Covid. Poate că vaccinul Sputnik este bun, însă reputația celor care îl recomandă e foarte proastă, pentru că au fost prinși de atâtea ori cu minciuna...

Cu toate laudele aduse vaccinului rusesc, nu l-am văzut pe președintele, premierul sau pe parlamentarii de la Moscova să-și inoculeze Sputnik, după cum nu o fac nici vedetele lor pop, care cu alte ocazii participă cu sârg în diverse „Potiomkiniade” ale regimului.

Mai mult, surse de presă independente afirmă că ambasadorii ruși în străinătate s-au vaccinat cu „nesuferitele” seruri occidentale, blamate de oficialii de la Moscova. Minciuna, ipocrizia, cinismul politicii rusești nu se dezminte nici azi, în vremuri de pandemie, când te-ai aștepta la mai mută responsabilitate și compasiune umană.

Campania antioccidentală pe tema vaccinului, preluată și de propaganda pro-rusă din Moldova, nu are doar substrat politic, ci ascunde și mari interese comerciale ale cercurilor rusești. Agenții de turism de la Chișinău organizează deplasări în Rusia contra unor sume ce depășesc 1000 de euro, cu sejururi care includ și vaccinarea cu Sputnik. Ca de obicei, o pandemie, ca și un război, îi nenorocește pe unii, iar altora le umple buzunarele!

S-ar putea să apară știri false și pe seama moldovenilor cu cetățenie română, care vor merge să se vaccineze dincolo de Prut, de aceea e nevoie de multă rigoare și transparență, mai ales că vaccinul în România este gratuit. Deocamdată realitatea tristă în Moldova e că spitalele gem de bolnavi, secțiile de terapie intensivă, acolo unde viața omului depinde de o gură de oxigen, sunt supra-aglomerate.

Odată cu ceasul pandemic în Moldova ticăie și cronometrul politic. A expirat așa-zisul ultimatum pe care Dodon și PSRM l-au dat președintei Maia Sandu pentru desemnarea unui nou premier – ei o vor pe Mariana Durleșteanu, înaintată în baza unor semnături culese pe hol, pompieristic (interesant, în ce calitate a înaintat PSRM ultimatum șefei statului?), și acum se gândesc ce vor face.

Rămâne plauzibilă ideea că președinta Maia Sandu nu va mai desemna o persoană la funcția de prim-ministru, și că după 23 martie, când va fi consultată, probabil, din nou Curtea Constituțională și vor fi verificate în parlament șansele de suspendare a șefului statului, va fi testată „puterea suveranității poporului” într-un referendum. Iar după anticipate vom vedea în ce „portret de grup” se va încadra clasa politică. Sunt speranțe că moldovenii vor alege o componență mai onorabilă a legislativului.

Maia Sandu se bucură de o mare popularitate în rândurile cetățenilor

În lupta pentru anticipate, în care unii au convingerea fermă că avem nevoie cât mai repede de un alt parlament, iar alții par mai ezitanți și susțin că până atunci ne-ar trebui un guvern cu care să trecem de criza sanitară, este important ca replicile și intervențiile politicienilor să nu demoleze punțile între partidele proeuropene, să lase intacte șansele formării unor alianțe în ajun de alegeri sau după. Maia Sandu se bucură de o mare popularitate în rândurile cetățenilor, dar este puțin probabil că în Moldova de azi un partid, PAS-ul – formațiunea pro-prezidențială –, să obțină un scor suficient de bun pentru a forma singur guvernarea.

Dialogul, comunicarea vor reuși să prevină despărțirile definitive. Mai ales liderii de partid ar trebui să nu se lase influențați de armata de „fani” și troli de pe rețele, care prezintă lucrurile apocaliptic, inventând pretexte pentru a trasa falii între președinta Maia Sandu și politicienii de centru-dreapta, care au pe moment alte opțiuni.

Cu răbdare, înțelepciune și perseverență vom depăși aceste vremuri grele. Cronometrul pandemic și cel politic ne sună tuturor în urechi la fel de grav, la fel de inexorabil.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG