Cancelara Germaniei, Angela Merkel; șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen; vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris; președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid; Jasinta Ardem, șefa cabinetului în Noua Zeelanda; președinta Georgiei, Salomee Zurabișvili, și, desigur , președinta R. Moldova, Maia Sandu, și președinta Parlamentului, Zenaida Greceanîi, – toate sunt femei cu un important rol în politica lumii. Valentina Ursu a stat de vorba despre femeile lider cu analistul politic Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT.
Europa Liberă: Astăzi, mai mult ca niciodată, se discută despre rolul și locul femeii în societate. Dle Boțan, propun să vorbim despre femeile-lider și, mai ales, cum apar ele și cum se manifestă în spațiul acesta ex-sovietic.
Igor Boțan: „Dacă ne referim la spațiul post-sovietic, Republica Moldova este un exemplu pozitiv din acest punct de vedere. Ne amintim cu toții că în 2006 a fost adoptată o lege specială privind egalitatea între bărbați și femei și această lege se referă la egalitatea șanselor în competiția pentru funcțiile publice, iar în 2016 această lege a fost amendată și amendamentul se referă la procesul electoral în urma căruia cel puțin 40 la sută din femei trebuie să fie reprezentate în organele elective ale statului. Deci, din acest punct de vedere, Republica Moldova se situează relativ pe o poziție înaltă chiar în spațiul european, cu excepția țărilor nordice, unde femeile domină în politică. Dacă ne referim la Europa Centrală, de Est, nu mai vorbesc de Europa de Sud, Republica Moldova arată foarte, foarte bine.”
Europa Liberă: Estonia este statul în care femeile reprezintă puterea, lidera opoziției de la Minsk, Svetlana Țihanovskaia, care poartă o luptă crâncenă cu actualul președinte, Alexandr Lukașenka, crede că o femeie poate deveni președinte al Belarusului. Găsiți asemănări sau deosebiri în aceste câteva state din arealul post-sovietic?
Igor Boțan: „În Belarus avem un regim autoritar, avem un conflict pe față între cetățenii țării și regimul de guvernare, iar în Republica Moldova avem o democrație defectuoasă, dar iată că în privința șanselor femeilor, a doamnelor această democrație defectuoasă le oferă posibilitatea să se promoveze. Și aici, în Republica Moldova, avem exemple pozitive - șeful statului este o doamnă, președintele parlamentului este o doamnă, candidatele la funcția de prim-ministru sunt doamne, guvernator al Găgăuziei este o doamnă...”
Europa Liberă: La Curtea Constituțională, o doamnă în frunte...
După alegerile locale din 2019, în consiliile locale avem reprezentarea femeilor mai mult de o treime...
Igor Boțan: „Exact! După alegerile locale din 2019, în consiliile locale avem reprezentarea femeilor mai mult de o treime, în funcțiile de primar avem mai mult de o pătrime din femei reprezentante, adică, din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem că Republica Moldova se situează pe o poziție onorabilă în lume și în spațiul european.”
Europa Liberă: Dar iată că se perpetuează o criză profundă politică. Ce povară cade pe umerii președintei, pentru că ea, conform Constituției, trebuie să fie și un mediator între puteri?
Igor Boțan: „Da, vedem că dna președintă are de rezolvat un șir de probleme foarte complicate, aceste probleme sunt legate de declarația parlamentului din 8 iunie 2019 privind statul capturat. Domnia Sa consideră că această etapă încă nu a fost depășită, al doilea lucru foarte important este că însuși parlamentul în vara anului trecut a adoptat o hotărâre în care, de fapt, s-a autocondamnat pentru traseismul care domină în parlament și pentru corupția politică, care, de asemenea, domină. La astea se mai adaugă și recentele declarații ale procurorului general care confirmă că în parlament avem persoane care sunt implicate în procesele legate de furtul miliardului.
În această situație, dna președintă încearcă prin metodele care îi stau la dispoziție să convingă cetățenii și organele abilitate că singura soluție pentru a curăța sistemul de corupție este adresarea către suverani, adică către popor, ca poporul să-și realeagă organul legislativ, cel mai important organ de conducere din această țară și ca mandatul prezidențial să fie cumva sincronizat cu mandatul parlamentului după această curățare. Deci, vedem o abordare nouă și este o abordare care are și această nuanță gender, pentru că, trebuie să recunoaștem, timp de 30 de ani de independență am avut în Republica Moldova un fel de politică de natură, de sorginte bizantină, când cele mai importante hotărâri se luau de bărbați prin saune, baruri sau restaurante, iar acum vedem un suflu nou și, probabil, din acest punct de vedere, cetățenii au așteptări foarte mari de pe urma accederii în funcția de șef al statului a unei doamne.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestor aproape 30 de ani de independență a Republicii Moldova, de fiecare dată atunci când șeful statului a fost ales prin vot direct, totdeauna a avut conflicte cu legislativul. Aceste dispute între instituția prezidențială și instituția legislativă totuși ar trebui să aibă o finalitate, poate inclusiv să ducă până la schimbarea regimului de guvernare, adică trecerea la o formă de guvernământ prezidențial?
Igor Boțan: „Noi am avut, de fapt, 11 exerciții de alegere a șefului statului, dintre care doar 7 s-au încununat cu succes, de 4 ori a fost imposibilă alegerea șefului statului, atunci când se alegea în parlament, iar conflicte am avut în aceste 7 cazuri reușite, în 5 cazuri am avut conflicte între președintele ales, fie ales direct, fie ales de parlament, mă refer la conflictul dlui președinte Timofti cu parlamentul. Deci, nu contează modalitatea în care este ales șefului statului, oricum aceste conflicte apar și pentru soluționarea lor e nevoie de interferența, de implicarea Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Sau de revizuirea Constituției?
Igor Boțan: „Este nevoie de revizuirea jurisprudenței Curții Constituționale, pentru că noi avem un lucru tare ciudat, niciodată poporul Republicii Moldova, niciodată legiutorul constituant nu a pledat pentru un regim de guvernământ pe care îl avem acum. Curtea Constituțională a stabilit că am avut două perioade de dezvoltare constituțională, una care a început în 1994 și acea perioadă s-a caracterizat printr-un regim semi-prezidențial sau prezidențial pe motiv că șeful statului a fost ales direct de către cetățeni. A doua perioadă a început în anul 2000, când parlamentul a modificat Constituția și în mod deliberat a pledat pentru un regim de guvernare parlamentar. Și în mod ciudat, în 2019, anume Curtea Constituțională a făcut un fel de regim hibrid dintre aceste două sisteme, dar, repet, niciodată nici legiutorul constituant și nici poporul Republicii Moldova nu a pledat pentru acest regim hibrid. Acum avem această situație...”
Europa Liberă: Și e una ambiguă?
Dacă citim atent hotărârile Curții Constituționale și Constituția, ajungem la concluzii paradoxale...
Igor Boțan: „Dacă citim atent hotărârile Curții Constituționale și Constituția, ajungem la concluzii paradoxale. Curtea Constituțională dă definiții și ne spune că, atunci când avem un conflict între instituții, trebuie să pornim de la regimul de guvernare. Regimul de guvernare se caracterizează prin modalitatea de alegere a șefului statului, asta spune Curtea Constituțională și, în mod surprinzător, Curtea Constituțională în 2016 și-a încălcat propriile principii și ne-a oferit acest regim hibrid, când șeful statului este ales ca într-o republică semi-prezidențială sau prezidențială, dar are împuternicirile unui șef de stat într-o republică parlamentară.
Acum, dna președintă Maia Sandu vine și zice: „Eu am mandatul cetățenilor care îmi spun că acest parlament trebuie să fie dizolvat, pentru că este corupt. Dovadă că este corupt sunt propria declarație a parlamentului, care a condamnat traseismul din cadrul acestuia și corupția politică, declarația acestui parlament privind statul capturat și lucruri care indică cine sunt făptașii și, în mod surprinzător, exponenții acestor făptași îi regăsim în parlament și despre acest lucru ne spune și procurorul general. De aceea avem această situație complicată și sunt de acord cu Dvs. că este ceva inedit pentru Republica Moldova, că avem la conducere doamne, care promovează anumite principii, care nu acceptă compromisurile ușoare și de aceea întreaga societate este acum în așteptarea zilei de 23 martie.”
Europa Liberă: Și pe 23 martie chiar se va cunoaște deznodământul crizei politice din Republica Moldova?
Igor Boțan: „Pe 23 martie, așa înțeleg eu și așa prevede Constituția, dna președintă este obligată să se adreseze către Curtea Constituțională, sesizând-o în privința expirării a trei luni de zile de la intervenirea crizei guvernamentale. În 2013, Curtea Constituțională a dat o hotărâre în care a spus foarte clar, fără echivocuri, că nu contează, indiferent de cauzele care au provocat incapacitatea învestirii unui guvern, după 3 luni de zile este necesară dizolvarea parlamentului, fiindcă un guvern interimar nu poate să perpetueze starea de incertitudine. Acesta, din câte am înțeles eu, este argumentul cu care vine dna Maia Sandu și vom vedea cum va reacționa Curtea Constituțională, deși Curtea Constituțională a lăsat portițele deschise în hotărârea din august 2020 în care a spus foarte clar că în situația când șeful statului refuză să procedeze așa cum este prescris de Constituție și de Curtea Constituțională, parlamentul este obligat să pornească procedura de suspendare.”
Europa Liberă: Președinta Maia Sandu a spus tranșant că ea pledează pentru două scenarii: fie alegeri parlamentare anticipate, fie că se ajunge la un referendum în cadrul căruia cetățeanul să spună dacă ea rămâne în funcția de președintă sau este înlăturată. Igor Dodon, liderul socialiștilor, vorbește despre cu totul alte trei scenarii. El a spus că cea mai bună opțiune ar fi ca președinta Maia Sandu să îndeplinească decizia Curții Constituționale, adică să semneze un decret prin care o desemnează pe Mariana Durleșteanu pentru funcția de șef al cabinetului de miniștri, iar majoritatea parlamentară aprobă guvernul. Apoi a numit al doilea scenariu, conform căruia nu se va întâmpla nimic, situația va rămâne neschimbată, executivul interimar va funcționa până la următoarele alegeri parlamentare, care vor avea loc în 2023 și, potrivit celui de-al treilea scenariu, toate problemele vor fi rezolvate în stradă, în timpul protestelor în masă. Iată, pe cine să creadă cetățeanul?
Igor Boțan: „Cetățeanul sigur că trebuie să-i asculte pe politicieni, dar trebuie să consulte și hotărârea, jurisprudența Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Și Igor Dodon nu se referă deloc la cele două scenarii pe care le invocă Maia Sandu.
Igor Boțan: „Păi, dl Igor Dodon înțelegem că și-a schimbat punctul de vedere, pleda pentru alegeri anticipate, actualmente, iată, și-a schimbat optica și caută argumente pentru a fundamenta noua sa atitudine față de acest conflict pe care, în mare măsură, l-a generat. Ne amintim de campania electorală prezidențială a dlui Dodon în care ne asigura că singura soluție pentru a scăpa de cei corupți este provocarea alegerilor parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Dar el dacă totuși reușește să formeze o majoritate în actualul parlament, atunci ar putea să existe șanse ca unul din scenariile lui să fie aplicat?
Igor Boțan: „Scenariile lui oricum trebuie să treacă filtrele, dacă putem spune așa, la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a spus foarte clar în hotărârea din 6 august 2020: ori-ori. După trei luni de zile, ori șeful statului numește un candidat la funcția de prim-ministru și acesta este învestit de către parlament deopotrivă cu președintele, ori dacă nu, și de asta se face cumva vinovat președintele, atunci Curtea Constituțională a spus că trebuie începută procedura de suspendare a șefului statului.”
Europa Liberă: Igor Dodon a zis că nu se va ajunge la impeachment, pentru că nu are sens.
Igor Boțan: „Păi, asta este ceea ce vede Igor Dodon. Curtea Constituțională ar putea să vadă altfel, pentru că Curtea Constituțională mai are o sarcină – să nu admită perpetuarea interimatului guvernului. Și atunci, dacă Curtea ne-a spus acest lucru, atunci Curtea trebuie să dea și soluții, așa cum Curtea și-a permis să dea soluții în 2015, când a obligat șeful statului să ia în considerație o listă semnată de cel puțin 51, exact același lucru îl poate face și acum Curtea Constituțională.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă în parlament nu se găsesc două treimi din voturi ca să se decidă impeachment-ul?
Igor Boțan: „Atunci soluția ar trebui să fie dizolvarea de drept al parlamentului pe motiv că nu poate fi perpetuată starea de incertitudine, asta a spus-o Curtea. Noi înțelegem că dna președintă este decisă, determinată să meargă la Curte și probabil va cere răspunsuri la un șir de întrebări și va cere răspunsuri exacte, așa cum s-a întâmplat și cum a practicat Curtea în 2015, când a dat răspunsuri foarte exacte, deși nimeni nu i-a cerut-o atunci.”
Europa Liberă: Ultimul verdict al Curții Constituționale a fost foarte exact – purtați dialog.
Igor Boțan: „Curtea nu poate spune altfel, pentru că Curtea abordează problemele din punct de vedere general, formal, juridic, și așa este corect, pentru că dacă Curtea ar avea un altfel de comportament ar putea fi acuzată de partizanat ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar tocmai asta s-a întâmplat în 2015.
Igor Boțan: „În 2015, da, Curtea a intervenit pentru...”
Europa Liberă: Și atunci, Curtea a fost învinuită. Dvs. ziceți că acum Curtea ar trebui asemenea acelei date să se pronunțe și să spună foarte tranșant ce urmează, nu va fi învinuită iarăși de partizanat?
Igor Boțan: „Noi trebuie să facem o delimitare, în 2015 toată argumentarea Curții era bazată pe faptul că șeful statului este ales de parlament și Curtea sublinia: președintele Republicii Moldova este emanația parlamentului, de aceea comportamentul lui și mandatul lui este inferior, deci el trebuie să deservească într-un fel parlamentul. Nerugată de nimeni, nici de cetățeni și nici de parlament, de deputați, Curtea cu de la sine putere a luat și a făcut un mix, un fel de hibrid de regim de guvernare și acum apar aceste probleme.
Dacă Curtea și-a permis în 2015 să dea soluții precise: câte semnături se colectează, cum sunt prezentate ș.a.m.d., deci, acum Curtea ar putea să facă același lucru și să dea o soluție foarte clară: ce se întâmplă în situația când președintele refuză din motive obiective, dar din motive totuși politice să desemneze candidatul majorității la funcția de premier.
Această criză are undeva rădăcini și în hotărârea Curții din martie 2016...
Curtea nu poate lăsa situația în suspans, dacă Curtea ne-a spus că soluția e asta și nu poate fi perpetuat interimatul funcției de premier, deci, Curtea acum trebuie să vină cu soluții exacte și dacă Curtea ezită, atunci trebuie să i se amintească că în 2015 a procedat așa și acum are sarcina să scoată țara din criză, pentru că această criză are undeva rădăcini și în hotărârea Curții din martie 2016, atunci când a avut loc această hibridizare a regimului de guvernare în Republica Moldova. Mie mi se pare că există temei pentru discuții interesante, dar până la urmă noi, toți cetățenii Republicii Moldova, va trebui să acceptăm decizia pe care o va da Curtea.
Până atunci putem discuta și veni cu tot felul de idei, dacă aceste idei în mod evident sunt în favoarea depășirii acestei crize și în binele cetățenilor și al Republicii Moldova.”
