Matei Vișniec nu are nevoie de o prezentare specială. Informațiile despre el abundă pe net, le găsim reproduse pe coperțile numeroaselor cărți pe care le-a publicat: de poezie, proză, teatru, eseu; le găsim pe pliantele și afișele pieselor sale jucate în toate colțurile lumii.
Se spune pe bună dreptate, că după Eugène Ionesco, Matei Vișniec este dramaturgul român care s-a apropiat cel mai mult de universalitate.
Născut în 1956, la Rădăuți, Matei Vișniec a fost membru activ al Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. A publicat trei cărți de poezie, înainte să emigreze în Franța, în septembrie 1987. În Franța își dobândește în câțiva ani notorietatea de dramaturg, cu piese jucate pe scene de teatru din întreaga lume. După 1991 este montat cu mare succes și în Republica Moldova, unde este foarte iubit și unde vine frecvent cu ocazia unor premiere ale pieselor sale, precum și la festivaluri de teatru.
Matei Vișniec a lucrat timp de 32 de ani la Radio France Internaționale, s-a implicat cu regularitate în dezbateri, a luat atitudine prin eseuri și texte publicistice față de marile probleme ale lumii, cum este, în prezent, și agresiunea rusească din Ucraina.
Dialogul nostru cu Matei Vișniec a pornit de la conferința pe tema identității europene, pe care a susținut-o recent la Reuniunea Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău.
„Datoria intelectualilor, artiștilor, oamenilor politici este să explice nevoia de integrare europeană. Nu există altă soluție decât mersul spre libertate, spre democrație, spre civilizație”, spune Matei Vișniec.
Despre problemele identitare ale Moldovei, dar și ale Occidentului:
„Și eu îmi pun problema identitară și mă întreb adesea, cui trebuie să-i fiu fidel: României, Franței, Europei? Îi sunt fidel în primul rând limbii române, sunt fidel ideii de cultură, sunt fidel ideii de moralitate, de echitate, de egalitate, de generozitate. Sunt atâtea idei luminoase care ne pot da identitate.”
Matei Vișniec evocă momentul emigrării sale din România ceaușistă, în septembrie 1987, vorbește despre cum l-a primit Franța, despre prietenia sa cu scriitorii români de la Paris: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca Virgil Tănase, Paul Goma ș.a.
Poemul său „Corabia” – o parabolă antitotalitară – citit în franceză de Virgil Ierunca la o televiziune de la Paris a fost pentru Matei Vișniec, proaspăt ajuns în Franța, o revelație, un semn bun.
- Te-ar putea interesa și: Cultura la frontieră | Cu Oleg Serebrian, romancierul care a „îmblânzit istoria” și contradicțiile naturii umane
„Am fost un refugiat de lux, spune el, pentru că veneam din Europa de răsărit, pentru că eram scriitor, pentru că aveam deja trei volume de poezie... Mă simțeam stăpânul lumii, mă duceam să citesc cărți, să citesc reviste, să văd filme. Am descoperit la Paris paradisul culturii.”
După o jumătate de an de trai ca emigrant politic, Matei Vișniec obține un post la BBC, dar revine în scurt timp la Paris. Lucrează asupra unei teze de doctorat și își vede jucate și primele texte de dramaturgie.
„Am scris multe piese la cererea unor companii private de teatru sau grație unor întâlniri speciale, providențiale, cu regizori, cu trupe de teatru. Din 1992 până astăzi în fiecare an am avut piese montate la festivalul de la Avignon.”
Discutăm cu Matei Vișniec despre slăbiciunea Lumii libere în fața agresiunii rusești.
„Europa Occidentală a uitat că trebuie să se apere, a uitat că răul se poate întoarce. Societatea de consum și o anumită comoditate cumva i-a „adormit” pe occidentali. Dacă Europa era foarte puternică, Putin n-ar fi îndrăznit să atace”, spune Matei Vișniec, și observă: „Dacă s-ar fi făcut procesul comunismului în Occident, așa cum s-a instrumentat procesul nazismului, agresiunea rusească în Ucraina nu s-ar fi produs. Există o falie cognitivă între adevărul istoric, între suferințele Estului și ceea ce occidentalii au fost sau nu capabili să asimileze ca informație.”
Și o altă remarcă, de o luciditate necruțătoare:
„Din păcate, eu n-am văzut în ultimii doi ani ca toți scriitorii care au audiență și care iau premii internaționale să se asocieze și să semneze un protest împotriva agresiunii lui Putin în Ucraina. Au fost manifestații foarte numeroase la adresa intervenției americane în Vietnam, dar unde sunt studenții care să protesteze în orașele europene împotriva unui stat totalitar care ataca o democrație, un popor dornic de libertate?”
Vă invităm să urmăriți dialogul nostru cu Matei Vișniec – un spirit lucid, o voce a conștiinței morale, un scriitor care face cinste culturii române și universale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
