Starea de urgență în agricultură ar permite guvernului să ia mai rapid decizii, inclusiv financiare, în sprijinul agricultorilor afectați de secetă. Măsura a fost cerută de asociația „Forța Fermierilor” și susținută de ministrul agriculturii, Vladimir Bolea, care a anunțat că va solicita Comisiei Situații Excepționale instituirea stării de urgență în agricultură.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă Moldova, directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, spune că, pentru a preveni falimentul a zeci de mii de fermieri mici și mijlocii, guvernul trebuie să ia în calcul patru măsuri urgente:
- să identifice resurse financiare din exterior pentru a compensa pierderile agricultorilor;
- să acorde facilități fiscale;
- să fie amânate plățile scadente ale fermierilor către bănci, furnizori de pesticide, fertilizanți și față de alți creditori, fără aplicarea penalităților;
- să fie liberalizat accesul la resursele acvatice.
„Nu este neapărat ca toate aceste măsuri să fie realizate concomitent. Pot fi eficiente doar o parte dintre ele”, precizează Alexandru Slusari.
Într-o emisiune la TVR Moldova, ministrul Vladimir Bolea declara că instituirea situației excepționale în agricultură ar facilita, întâi de toate, irigarea la scară mică și accesul la sursele de apă.
De cealaltă parte, Alexandru Slusari susține că aceste măsuri sunt importante, dar „întârziate și ineficiente” la moment.
„Pentru sezonul curent, impactul va fi minuscul. La noi sunt irigate preponderent plantațiile pomicole, viticole și legumele. Culturile de câmp sunt mai puțin irigate și deja termenul de irigare a cam trecut”, explică reprezentantul fermierilor.
Alexandru Slusari insistă că revendicările fermierilor sunt aproape imposibil de realizat, dacă nu se instituie starea de urgență în agricultură.
„După toate regulile internaționale, dacă se instituie stare de urgență, sunt justificate circumstanțele de forță majoră într-un anumit sector. În agricultură, de exemplu, este posibil de constatat circumstanțe de forță majoră în relațiile dintre agricultori și creditorii lor, în primul rând băncile și furnizorii de inputuri”, explică Slusari.
Potrivit lui, întrucât R. Moldova se confruntă cu secetă o dată la doi-trei ani, e nevoie de soluții pe termen mediu și lung, așa încât guvernul să nu intervină de fiecare dată în regim de pompier. Alexandru Slusari identifică trei măsuri:
- implementarea urgentă a strategiei de irigare și extinderea terenurilor de irigare;
- utilizarea masivă a tehnologiilor avansate de prelucrare a solului, care permit renunțarea la arat și mențin umezeala în sol;
- crearea unui fond de susținere a agricultorilor în situații de calamități naturale, fond la care să participe agricultorii, statul și companiile de asigurări.
„Abordarea complexă și sistemică, prin implementarea acestor trei măsuri concomitent, ar da un efect scontat, desigur nu imediat, dar peste doi-trei ani”, spune directorul executiv al asociației „Forța Fermierilor”.
Datele preliminare cu care operează atât ministerul, cât și asociațiile de fermieri arată că în acest sezon agricol roada de grâu este mai mică față de cea prognozată, iar porumbul a fost compromis în proporție de sută la sută, mai ales, în sudul țării. Seceta a mai afectat plantațiile de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr.