Ideea a apărut după ce biomasa din Mischantus a asigurat creșterea temperaturii agentului termic în clădirea Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP). Instituția se află la marginea Chișinăului, la capătul sistemului centralizat, și nu era încălzită la parametrii normali.
Proiectul-pilot, care urma să fie replicat în suburbii, a fost lansat în 2019 de furnizorul de energie termică din capitală Termoelectrica, IGFPP și o companie britanică furnizoare de Miscanthus. Pe teritoriul institutului au fost cultivate două hectare cu această plantă energetică și a fost pentru prima dată când o centrală termică a produs energie din „iarba elefantului”. Centrala va funcționa și în această iarnă.
Directorul pentru dezvoltare de la Termoelectrica, Vitalie Mîța, preciza atunci că primul cazan pe biomasă din aceste plante pentru încălzirea suburbiilor urma să fie instalat la Băcioi și că, pentru trece o iarnă, ar fi trebuit să fie plantate 100 de hectare cu Miscanthus.
Și Guvernul, prin vicepremierul Andrei Spînu, anunța atunci că vor fi plantate 100 de hectare cu Miscanthus, iar Ministerul Agriculturii trebuia să identifice terenurile necesare, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Reportaj din august 2022// Angajații Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor nu mai îngheață iarna în birouri, după ce Termoelectrica a construit o centrală care funcționează pe bază de biocombustibil. Proiectul-pilot urmează să fie replicat în suburbii.
La mai bine de un an, Vitalie Mîța a spus Europei Libere că „au fost depuse eforturi foarte mari” pentru ca acest proiect să devină real, însă fără rezultat. El a precizat că Termoelectrica a încercat să obțină finanțare din Fondul Național pentru Mediu.
„Deși este o întreprindere de stat, Termoelectrica este la autofinanțare și, conform condițiilor impuse, era necesar ca o autoritate publică să fie parteneră în proiect. O altă problemă mare a fost să găsim terenul, deoarece nu este caracteristic activității Termoelectrica și nu este ceva ce poate fi inclus în tarif. Am apelat la autoritățile publice, la Universitatea de Stat din Moldova (USM) și la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), care dețin terenuri, însă au refuzat, fără a oferi explicații clare. Nu am câștigat finanțarea necesară de la Fondul Național pentru Mediu, pentru că nu am întrunit condițiile”, a explicat responsabilul de la Termoelectrica.
Rectorul USM, Igor Șarov, nu a răspuns la solicitarea de a comenta aceste afirmații, iar rectorul UTM, Viorel Bostan, a menționat că instituția nu deține terenuri pe care să le poată pune la dispoziție pentru creșterea plantei energetice. Potrivit lui Bostan, instituția abia urmează să primească peste 500 de hectare de teren arabil, însă acestea vor fi utilizate „în scopuri didactice și de cercetare” pentru studenții facultăților de Științe Agricole.
Vitalie Mîța consideră că biomasa din „iarba elefantului” merită a fi utilizată la scară largă, însă el urmează să plece din funcție și nu poate ști care va fi soarta acestui proiect. Reprezentanții Termoelectrica au spus Europei Libere că întreprinderea este în plin proces de reorganizare și „au loc discuții și tratative” despre acest proiect.
Ministerul Energiei: „Cineva trebuie să administreze această afacere”
Reprezentantul companiei britanice Terravesta LTd, care a adus „iarba elefantului” în R. Moldova, Anatolie Sandu, este indignat că, după 7 ani de muncă și după ce au fost depuse eforturi și s-au făcut investiții pentru a omologa și a testa această plantă în R. Moldova, proiectul nu mai este extins.
El susține că autoritățile invocă diferite motive, inclusiv lipsa banilor, deși au primit resurse financiare din exterior pentru astfel de proiecte, în contextul crizei energetice. „Puteau să ne spună din start că se va planta Miscanthus pentru cercetare și nu ar fi fost risipă de timp, efort și bani pentru transfer tehnologic, omologare și umblătură pe drumuri în speranța că vom putea schimba ceva pentru R. Moldova”, spune Sandu.
Solicitată de Europa Liberă, secretara de stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac, a declarat că intenția de a folosi Miscanthus pentru producerea biomasei a fost susținută pe deplin. Novac a spus că, în calitate de consilier al premierului, a solicitat anul trecut 275.000 de euro de la partenerii de dezvoltare pentru ca să aibă loc extinderea proiectului privind creșterea Miscanthusului, „însă nu a fost cu succes”.
Potrivit ei, s-a mai încercat ca fabrica de pelete din Porumbeni să treacă în gestiunea Termoelectrica. „Termoelectrica se ocupă strict de producția de energie termică. Întreprinderea nu crește și nu produce biomasă. Ca să le punem în gestiune această fabrică, trebuiau soluționate mai multe aspecte care se referă la teren, producție, administrare. Cineva trebuie să vină cu un plan de afaceri, să cumpere material săditor, să găsească teren, să producă biomasă și să administreze această afacere. Rolul nostru nu este să gestionăm o întreagă afacere”, a spus Carolina Novac.
Ea a ținut să atragă atenția asupra faptului că în R. Moldova există cantități mari de resturi vegetale, însă, deocamdată, această piață este încă în dezvoltare.
- Te-ar putea interesa și: Peletele și brichetele s-au ieftinit, dar nu sunt la mare căutare
Directivele europene transpuse în legislația R. Moldova prevăd că sistemul centralizat de încălzire trebuie să producă 50% din energia termică din surse de energie regenerabilă către anul 2030.
„Centralele de termoficare din țările europene deja integrează soluții precum prelucrarea deșeurilor, centrale pe bază de biomasă, biocombustibil, stocarea apei calde încălzite de soare vara ș.a. Și în R. Moldova se fac primii pași în această direcție, la Bălți și Chișinău”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, la un atelier organizat pe 9 noiembrie cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) și Secretariatul Comunității Energetice.
Potrivit autorităților, peste 40% din gazul importat din R. Moldova este consumat în sistemele centralizate de încălzire.
