Linkuri accesibilitate

Cum luptăm cu gunoaiele?


Cum luptăm cu gunoaiele?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:31 0:00
Link direct

Tradițional primăvara, înainte de Paște, gospodarii din localitățile moldovene fac o curățenie prin curți, vii și livezi. Numai că în ultima vreme această primenire prea mult nu ține, pentru că pungile din polietilenă, resturile de ambalaje de plastic și hârtie populează înapoi terenurile. Asta se întâmplă deoarece prea puține deșeuri sunt colectate și reciclate, spun mai mulți experți din domeniul mediului. Pe de altă parte, lipsesc componente sau chiar toată infrastructura de acest fel destinată preluării anumitor tipuri de gunoaie. La mijloc e și lipsa de cultură ecologică strigătoare la cer.

La Mingir, Hâncești, primarul Ilie Chițanu spune că din cauza diferitor obstacole soluționarea problemelor de mediu sunt amânate cu anii, iar soluția de a aduna temporar deșeurile la marginea satului capătă un caracter permanent. Alături de alți primari, el a inițiat crearea unui cluster, sau un sistem ce presupune ca o întreprindere municipală să preia și sorteze deșeurile produse de oameni. Doar că proiectul a rămas pe linie moartă din varii motive.

„În localitate avem două gunoiști care nu sunt autorizate, ele sunt autorizate așa, să zicem, local, prin decizia consiliului, dar neavând altă ieșire din situație, mergem pe ideea ca oamenii să conștientizeze că nu pot să ducă gunoiul fiecare unde vrea. Practic pe parcurs se extinde, noi intervenim îl facem grămadă și iarăși se aduce și iarăși în concentrăm. Am îngrădit ca să nu se extindă, căci sunt materiale din plastic, sacoșe fel de fel, pe care le ia vântul și le duce departe. Iată chiar recent noi am făcut niște lucrări de salubrizare și am ieșit în câmp și am adunat tot ce a fost. Nu avem altă ieșire decât să le depozităm acolo pe loc la gunoiște și să le acoperim cu excavatorul”.

Un studiu al Centrului analitic Expert-grup arată că în domeniul gestionării deșeurilor R. Moldova se află cu 40 de ani în urma țărilor europene. În comunitatea europeană există un model de responsabilizare a producătorului, în consecință toți agenții economici care sunt responsabili de plasarea produsului pe piață, de exemplu, de la fabrică de îmbuteliere a apei până la o alimentară, plătesc o taxă de mediu. Banii colectați pun în mișcare alte mecanisme și un întreg proces logistic prin care ambalajul este colectat, reciclat și i se dă o nouă viață, povestește economistul Sergiu Gaibu, unul dintre coautorii studiului.

În R. Moldova există o taxă de mediu doar în domeniul celor care folosesc ambalaje din plastic, numai că este percepută de autorități ca un impozit, sau venit suplimentar la buget folosit după bunul plac, nicidecum ca niște bani care trebuie să fie investiți în ecologie, afirmă Sergiu Gaibu.

„Sistemul dat trebuie revizuit, astfel încât să funcționeze în scopul organizării acestor procese și cointeresării tuturor actorilor ca deșeurile date să fie colectate și reciclate și să nu ajungă pe dealuri, pe câmpii, pe la margini de drumuri, așa cum se întâmplă la momentul actual.

Am moștenit de la Uniunea Sovietică mecanismul de colectare mixt a deșeurilor, adică nu se colectează sortat. Pe acest sistem care deja funcționează și e mult mai greu de reformat mai bine să stimulăm consumatorii ca ei să extragă ceea ce nu este bine să ajungă la groapa de gunoi universală: plasticul, echipamentele electronice, uleiurile, bateriile, ș.a. să le predea la punctele de colectare și respectiv să fie transportate către reciclatori”.

O altă coautoare a studiului Expert-grup, Iuliana Cantaragiu, directoare adjunctă a Centrului Național de Mediu, propune fie ca statul să le redirecționeze banii din taxa de mediu celor care colectează anumite deșeuri și le reciclează, fie producătorii se organizează în asociații colective și își autoadministreaze branșa. Astăzi în legislație sunt prevăzute mecanismele de colectare a ambalajelor din plastic, produse electrice și electronice, baterii și acumulatori, fără componenta financiară, însă, pentru ca acest instrument să funcționeze, mai spune Iuliana Cantaragiu.

Fosta secretară de stat responsabilă de ecologie crede că în acest domeniu există potențial economic, trebuie doar organizată logistica, adică o infrastructură elementară.

„Acestea sunt resurse de fapt care pot fi reutilizate, sunt resurse naturale care au fost folosite inițial... plasticul – produse din petrol, a fost extras petrol pentru a produce acest plastic și el este același petrol în formă solidă. Poate fi reciclat și transformat într-un alt plastic și durata lui de viață astfel să crească. În loc să fie această resursă naturală care este epuizabilă, nu este regenerabilă, în loc să-i creștem durata ei de viață noi o risipim aiurea. Întrebarea mea este de ce noi irosim atâtea resurse, le ascundem sub pământ, ascundem sub preș gunoiul”.

În acest proces de colectare, sortare și reciclare numaidecât trebuie atrași și generatorii de deșeuri, adică oamenii, cred experții cu care am stat de vorbă. Pentru a-i interesa și activiza, la pachet cu educarea, ar fi binevenit un sistem de măsuri stimulatorii sau bonusuri, cum se exprimă oamenii de afaceri. Unii agenți economici au și pus în aplicare astfel de stimulente, rămâne ca și cetățenii să le prindă gustul.

Previous Next

XS
SM
MD
LG