Linkuri accesibilitate

Cum poate supraviețui pandemiei economia Republicii Moldova ?


Republica Moldova va trebui să-şi regândească modelul economic după criza pandemică care nu se ştie deocamdată cât va mai dura. Or actualul model bazat în mare parte pe consum s-ar putea să nu mai fie viabil după multiple şocuri şi scăderea inevitabilă a veniturilor obținute din remitenţe.

Datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiie arată că o treime din familiile din Moldova primesc remitenţe, pentru jumătate dintre ele aceste surse financiare constituie peste jumătate din venitul de bază.

Cum poate supraviețui pandemiei economia Republicii Moldova?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:02 0:00
Link direct



În mediul rural fiecare a patra gospodărie trăieşte din remitenţe. Ghenadie Crețu, Coordonator programe la Oficiul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie constată că diminuarea remitenţelor ar putea avea efecte dramatice: „Ar împinge multe segmente sociale sub pragul sărăciei. Dar remitenţele au şi alt rol, ele alimentează capacitatea de cumpărare. Mediul de afaceri contează pe acele fluxuri. Consumul în sine este finanţat de remitenţe. Ce se va întâmpla dacă capacitatea de cumpărare a familiilor va scădea? O parte din remitenţe finanţează sectorul imobiliar. Iar sectorul imobiliar şi de construcţii era, până recent, unul din motoarele economiei R. Moldova.”

Măsurile de relaxare fiscală ale guvernului cuplate cu reducerea remitenţelor şi o eventuală revenire în ţară a multor dintre moldoveni aflaţi peste hotare vor pune o presiune enormă pe bugetul de stat, constată Ghenadie Creţu: „După ce prima fază acută a COVID 19 va trece, probabil în iunie, iulie, şi până ca a doua fază să înceapă, probabil la toamnă, vor exista mii de moldoveni care vor reveni fără job-uri, fără surse de existenţă într-un mediu de afaceri deja afectat. Aceştia cel mai probabil nu vor putea fi absorbiţi de către piaţa muncii din R. Moldova. Discutăm cu donatorii programe de redresare timpurie, dar şi de reintegrare a migranţilor reveniţi de peste hotare.”

Măsurile deja aprobate în sprijinul mediului de afaceri, cum ar fi moratoriu pe controale fiscale sau extinderea termenului la plata impozitelor, sunt bune, dar insuficiente consideră asociațiile de business care continuă să poarte tratative cu Guvernul pentru identificarea unor soluţii de natură să minimalizeze daunele economice.

Cele mai multe frici şi probleme sunt legate de plata salariilor la timp

Întreprinderile mici şi mijlocii, care deţin pondere majoritară în economie, au nevoie de măsuri mai consistente pentru a preveni falimentele și disponibilizările masive în timpul și după finalizarea stării de urgență, constată Liliana Busuioc, director executiv la Alianţa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii: „Cele mai multe frici şi probleme sunt legate de plata salariilor la timp, în contextul veniturilor ratate, plata impozitelor aferente acestor salarii, companiile care sunt plătitoare de TVA îşi fac griji cum vor plăti acest TVA care este acum scadent la plată. Foarte mulţi antreprenori sunt îngrijoraţi cum vor face faţă contractelor cu furnizorii şi plății chiriei. Foarte mulţi au venit cu solicitarea de a reeşalona plăţile la impozite, în special taxele pentru salarii, taxele pentru TVA. Antreprenorii vor relaxare fiscală sau poate chiar subvenţionare acestor taxe şi suport ulterior în negocierea ratelor la credite cu băncile comerciale pentru ca să aibă suficient timp ca să se adapteze.”

Mariana Rufa, director executiv al Asociaţia businessului european, spune că unele companii vor intra în şomaj tehnic începând chiar cu săptămâna viitoare. Ea concluzionează că minimalizarea efectelor negative economice e posibilă doar printr-o colaborare strânsă a autorităţilor cu businessul: „Acum suntem în discuţii cu Ministerul Finanţelor pentru ca bugetul de stat să contribuie cu nişte bani, cu anumite stimulente, subvenţii pentru a susţine acele companii care au fost nevoite să declare acest şomaj tehnic. Pentru noi, business, contează foarte mult să fie abordarea 50 la 50, adică remedierea să aibă loc atât cu contribuţia sectorului privat, cât şi a sectorului public.”

Intervenind la finalul dezbaterii, premierul Ion Chicu, a spus că impactul economic ale pandemiei este greu de anticipat, iar incertitudinea împiedică găsirea unor soluţii sigure. Premierul a spus că Guvernul va propune săptămâna viitoare un nou pachet de măsuri economice, unele în sprijinul businessului, altele vizând ținta exactă de creare de noi locuri de muncă în sectoare ce ar putea fi suprasolicitate cum ar fi agricultura.

XS
SM
MD
LG