Linkuri accesibilitate

Cum pot fi convinși moldovenii să nu-și mai părăsească țara


O convorbire cu demograful Valeriu Sainsus despre tendințele emigraționiste la moldoveni.

Interviu cu Valeriu Sainsus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:22 0:00

Europa Liberă: În cei 30 de ani de independență, în Republica Moldova au existat mai multe etape ale emigrării, exodul a afectat piața muncii și ar putea pune în dificultate sistemul de pensii. Se crede că valul acestor plecări ar putea fi oprit dacă se va îmbunătăți infrastructura și vor crește salariile, dar dvs., experții, anunțați că moldovenii mai continuă să aleagă străinătatea. Ce arată situația la zi?

Valeriu Sainsus: „Tendințele rămân aceleași, iar politicile încă nu sunt coerente și nu pot aduce schimbarea pe termen scurt. De fapt, când vorbim de demografie, politicile se axează mai mult pe termen mediu și pe termen lung, numai atunci putem vedea care sunt efectele și care a fost coerența lor în contextul implementării. Dacă ne referim la compartimentul emigrație, trebuie să spun că atâta timp cât cetățeanul de rând nu simte schimbarea, atâta timp va continua să plece.”

Europa Liberă: Și totuși, mulți cetățeni pleacă cu intenția să revină acasă, dar statistica dă altă realitate, că după câțiva ani de aflare peste hotare – 3, 5, 7 ani – intenția celor plecați de a se reîntoarce este foarte mică. Diferențele sociale și economice sunt foarte mari și cei care sunt dispuși mai mult să plece în afara țării rămân a fi tinerii. Fără ei, situația mai greu se va îmbunătăți, probabil, în Republica Moldova fără brațele lor de muncă, fără creierul acestui segment al populației, mă refer la tineri?

Valeriu Sainsus: „În contextul emigrației, de cele mai dese ori afectate sunt păturile care nu s-au încadrat în piața muncii. De aceea emigrația tinerilor inevitabil va fi, dar ține aceasta și de aspirațiile pe care le au ei. Avem la bază o periclitare dură a realităților noastre legate de salariu, mă refer mai ales la salariul tinerilor, nu al celor care deja sunt integrați în piața muncii sau au un stagiu de 10-15 ani, unde salariile, așa după cum a fost anunțat,

Din context și perspective demografice, dezvoltarea economică a țării este destul de șubredă, dacă nu chiar compromisă, pentru că avem o îmbătrânire accentuată a forțelor de muncă, mă refer la categoria pre-pensionarilor, iar pe de altă parte, avem și o reducere drastică, aproape de două ori și a generațiilor care intră în câmpul muncii.

se apropie de 9.900 de lei. Desigur că nu toți au aceste salarii, dar o bună parte din societate depășește chiar valoarea anunțată. Din context și perspective demografice, dezvoltarea economică a țării este destul de șubredă, dacă nu chiar compromisă, pentru că avem o îmbătrânire accentuată a forțelor de muncă, mă refer la categoria pre-pensionarilor, iar pe de altă parte, avem și o reducere drastică, aproape de două ori și a generațiilor care intră în câmpul muncii. Iată, din acest context este cel mai mare pericol, faptul că se vor întoarce înapoi, se vor întoarce doar forțe de muncă amortizate fizic și îmbătrânite, ceea ce nu ne asigură o productivitate a muncii. Inovațiile întotdeauna le-au realizat tinerii, prin inovații și angajarea tinerilor în câmpul muncii, noi avem o accelerare a dezvoltării. Faptul că în ultimul timp se trâmbițează că are loc deschiderea locurilor de muncă nu este chiar un adevăr pur și am să explic aici de ce, pentru că, de fapt, schimbarea guvernărilor întotdeauna aduce la închiderea unora și deschiderea altor locuri de muncă. Noi, cetățenii, vrem să știm care este balanța acestor locuri de muncă – au fost, sunt mai multe sau sunt mai puține? Pentru că dacă s-au deschis trei mii de locuri de muncă, nu consider că aceasta este o realizare. Eu aș întreba, dar câte locuri de muncă s-au închis? Și atunci, desigur că cetățeanul ar cunoaște că actuala guvernare este mai aproape de cetățean, este mai aproape de năzuințele și aspirațiile pe care el le așteaptă de la statul din care face parte.”

Europa Liberă: Dar chiar statisticile arată că locuri de muncă ar exista, dar nu există potențial uman?

Valeriu Sainsus: „Este corect, agricultura de mult nu mai are potențial uman. Eu aș menționa nu numai agricultura, mă refer și la o bună parte din servicii, mă refer și la medicină, mă refer și la învățământ, de acolo de unde fac și eu parte, pentru că ele cu adevăratelea sunt foarte îmbătrânite, că aproape 40 la sută din cei care fac învățământ în Republica Moldova, dacă nu sunt pre-pensionari, atunci marea majoritate a lor sunt pensionari. Și atunci, desigur că aceasta nu aduce un nou suflu și o nouă schimbare, atractivitate față de acest domeniu, dar și atractivitate față de carte și învățământ, studii, în general.”

Europa Liberă: Și pronosticurile arată că problema demografică se va acutiza în următorii ani?

Valeriu Sainsus: „Inevitabil, tendința va domina. Pentru următorul deceniu să vorbim de unele schimbări cruciale în contextul Republicii Moldova, nu.”

Europa Liberă: În zece ani nu vor fi schimbări majore?

Valeriu Sainsus: „Absolut, dacă nu se realizează imediat niște politici care ar ajunge direct la cetățean și la năzuințele pe care le are omul.”

Europa Liberă: Și care ar fi aceste politici?

Valeriu Sainsus: „Desigur că, în primul rând, asigurarea unei coerențe a politicilor de natalitate. Aceasta ne-ar asigura în următoarea perspectivă să avem niște generații care ar diminua și ar micșora presiunea îmbătrânirii demografice. De fapt, prin reproducere noi soluționăm două probleme – diminuăm problema depopulării și diminuăm puțin și problema emigrației, ceea ce înseamnă că o bună parte din populație va rămâne antrenată aici în acest context. Și apropo, trebuie să spun că și prin mass-media se vehiculează ideea că Republica Moldova nu are sorți de izbândă și soluții la problema demografică. Soluții sunt, multe state au trecut prin aceasta. Trebuie de văzut mecanismele și măsurile politice ale statelor din Europa, cum au fost Grecia, Italia, Portugalia și multe alte state din Europa. Pot fi adaptate și acomodate la realitățile noastre, dar atâta timp cât există o diferență mare în salarizare pentru o muncă necalitativă în Europa și pentru o muncă calitativă aici, acasă, atâta timp vom avea emigrație. Trebuie de văzut din perspectiva de lungă durată dacă cetățeanul își vede realizările, își vede legată viața aici din perspectiva timpului și dacă a fost corect.”

Europa Liberă: În presă s-a strecurat o informație, precum că, de exemplu, în Italia s-ar fi născut mai mulți copii decât în Republica Moldova, copii moldoveni.

Valeriu Sainsus: „Nu neg, pentru că aproape 80 la sută din cei care emigrează sunt la vârsta de până la 30 de ani, ceea ce înseamnă că au loc nașteri. De fapt, în Republica Moldova nașterile se reduc, dar se reduc și din contextul că noi nu controlăm o bună parte a nașterilor care au loc peste hotare, de fapt, noi îi contabilizăm că ei sunt ai noștri, dar noi mai mult nu putem face nimic pentru a deduce care sunt dimensiunile, pentru că am afirmat că peste șapte ani de zile marea majoritate a celor care au emigrat își văd viața în statele în care s-au stabilit, și nu în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar poate să devină atractivă Republica Moldova pentru cei plecați, pentru că cei de la guvernare îi cheamă pe cei plecați să revină în Republica Moldova, să pună și ei umărul, să se implice în redresarea situației?

Valeriu Sainsus: „Desigur că poate, poate în contextul în care cetățeanul va simți stabilitate economică. Doi: dacă el își vede, de fapt, protecția socială, ceea ce înseamnă că ar induce cumpăna la momentul deciziei – plec sau rămân? Plec – am imediat salariu mai mare, rămân – am de câștigat din componenta socială, adică din protecția socială, din perspectiva contribuției pe care o va avea. De fapt, dilema cea mai mare rămâne salariul. Dacă o să observați, din toate statele Europei de Vest, salariul în Republica Moldova rămâne unul destul de mic.”

Europa Liberă: Dar se pare că și pachetul social contează foarte mult, pentru că cetățeanul ia în calcul cât de calitative sunt serviciile în domeniul sănătății, în domeniul educației, în domeniul protecției muncii, respectării drepturilor omului?

Valeriu Sainsus: „Decizia moldoveanului de a migra vine din două dimensiuni: din dimensiunea apropiată că va avea venituri mari și din perspectiva de lungă durată, cât de protejat rămâne el aici, în țară.”

Europa Liberă: Și dacă se confirmă că Republica Moldova va deveni un stat îmbătrânit, atunci perspectiva acestui stat?

Valeriu Sainsus: „De fapt, pentru mine el este îmbătrânit încă din anii ‘90, dar eu trebuie să accentuez că Republica Moldova este profund îmbătrânită. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că mai mult de 18 la sută din populația țării este peste vârsta de pensie, deja noi avem unități administrative în Republica Moldova unde vârsta populației este 35+, în anul 2022 am putea să ne confruntăm și cu unele unități care au peste 40. Asta este o situație destul de deplorabilă.”

Europa Liberă: Adică vârsta locuitorilor e de peste 40 de ani?

Valeriu Sainsus: „Cota, ponderea celor care sunt peste vârsta de pensie 63+ ani este deja de 35, ceea ce este enorm de mult, deja avem unele unități administrative care sunt atât de îmbătrânite, încât mai mult li se direcționează de la centru, decât se culege prin impozitare în unitățile administrative respective. Mă refer mai ales la partea de nord sau la unitățile administrative din nordul republicii.”

Europa Liberă: Probabil, de aici și sugestia multora că ar trebui să se revină la o reformă administrativ-teritorială?

Valeriu Sainsus: „Eu mă întreb, ca cetățean, cât se poate de tergiversat reforma teritorial-administrativă?”

Europa Liberă: De ce vă puneți această întrebare?

Valeriu Sainsus: „Din simplul motiv că noi în fiecare an pentru întreținerea unităților administrative pe care le avem la noi în țară cheltuim mai mult de 300 de milioane pentru întreținere. De fapt, raioanele în prezent s-au epuizat, acestea sunt formațiuni de factură sovietică, ele au fost create ca motoare de dezvoltare a spațiilor și a teritoriilor, însă ele nu s-au adeverit, iar în contextul în care nu au creștere demografică, ele, de fapt, mai mult consumă, decât susțin dezvoltarea.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că perspectiva e sumbră, dacă ținem cont de îmbătrânirea populației în Republica Moldova, dar investitorii, dacă decid să-și aducă banii aici, ei au nevoie de manoperă, de brațe de muncă. Cum poate fi rezolvată problema aceasta?

Valeriu Sainsus: „În contextul în care țara rămâne deschisă pentru investitori, cea mai garantată, bună soluție pentru Republica Moldova rămâne recalificarea lor, pentru că de cele mai dese ori competiția concurențială a forțelor de muncă lasă foarte mult de dorit în Republica Moldova. Noi avem trista experiență că marea majoritate a investitorilor își aduc forțele de muncă, pentru că ale noastre nu corespund și nu sunt adaptate cerințelor lor.”

Europa Liberă: Sunteți profesor universitar, se consideră că și instituțiile de învățământ superior deseori produc șomeri.

Valeriu Sainsus: „Sunt de acord, pentru că, de fapt, marea majoritate a instituțiilor de învățământ superior sunt adaptate cerințelor pieței concurențiale din Republica Moldova, noi întotdeauna am pregătit specialiști în funcție de care a fost „moda” pentru care au cerut aceasta. Universitățile niciodată nu au ținut cont de ceea ce a cerut piața și ceea ce au pregătit ieri, pentru că asta a venit direct din cererile pe care le-au avut studenții sau preferințele, mai corect, pe care le-au avut studenții.”

Europa Liberă: Și nu se poate inversa situația?

Valeriu Sainsus: „Desigur că se poate inversa, dar de cele mai dese ori aici dispare eficiența și, practic, universitățile nu pot rezista la cerințele pe care le are piața, aici trebuie să intervină statul.”

Europa Liberă: Și atunci, iarăși o parte din studenți așteaptă să-și ia diploma și să plece peste hotare?

Valeriu Sainsus: „Desigur, eu trebuie să afirm că de cele mai dese ori, aproape șapte din zece, deci marea majoritate după absolvirea studiilor au emigrat peste hotare sau de cele mai dese ori noi am pregătit șomeri, inclusiv pentru statele din împrejurimi. Experiența noastră demonstrează că, de fapt, o bună parte din studii nu sunt recunoscute acolo, ceea ce înseamnă că de cele mai dese ori ei urmează un stagiu de doi ani de calificare sau recalificare pentru ca să se angajeze la niște locuri de muncă calificate de la Marea Britanie până în Italia.”

Europa Liberă: Și atunci, cum vedeți viitorul Republicii Moldova?

Valeriu Sainsus: „Întotdeauna am văzut viitorul Republicii Moldova unul european. Explicația este foarte simplă: atâta timp cât suntem aproape de un pol atât de dezvoltat, locul Republicii Moldova, indiferent care este, este în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și cât timp i-ar trebui dacă are atâtea probleme – sărăcie, salarii mici, îmbătrânire, corupție?

Valeriu Sainsus: „Depinde cât de rapid vor fi realizate și adaptate reformele la rigorile Uniunii Europene și ale economiei de piață.”

Europa Liberă: E pregătită societatea să accepte reformele?

Valeriu Sainsus: „Probabil că încă este polarizată, ceea ce a demonstrat recensământul din 2014 accentuează încă o dată că schimbarea are loc. Nu este așa cum ne dorim noi, dar marea majoritate a cetățenilor din Republica Moldova conștientizează că, de fapt, suflul nou și viața sub aspectul bunăstării vine din Vest, și nu din Est. 2%-4%, dacă nu mă înșală memoria, este că ei au conștientizat că, de fapt, dezvoltarea vine din Vest, și nu din Est, pentru că foarte mulți, inclusiv din populația rusă a conștientizat că lucrurile stau mai bine și sunt mai dinamice în Vest.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam – cât de pregătită e societatea moldavă să accepte reforma și dacă, în general, cetățeanul își dă seama ce înseamnă o reformă?

Valeriu Sainsus: „Probabil că o bună parte din populația noastră, în contextul în care ea devine îmbătrânită, rămâne destul de conservativă și acceptă foarte dificil schimbarea, dar aici un rol deosebit revine probabil că în mare măsură guvernării, dar și mass-mediei pentru a duce suflul și a duce mesajul pentru fiecare cetățean în parte. Să nu uităm că aici își va juca rolul și migrația, pentru că o bună parte din ei vor circula, vor vedea care este schimbarea, cum oamenii trăiesc și care sunt accentele valorilor pe care le pun ei. Presupun că în contextul în care noi stagnăm o să îmbrățișăm și valorile vestice sau valorile altor societăți – de ce nu? – acolo unde există prosperitate și dezvoltare. Trebuie să spunem că de pe pozițiile pur sociale existăm și într-o societate tradiționalistă, mentalitatea moldoveanului rămâne conservatioare ca toată societatea în general, iara asta de fapt nu ne aduce beneficii chiar din contextul realităților moderne în care suntem noi.”

Europa Liberă: Dar nu e un paradox că lumea deplânge situația precară în care s-au pomenit cetățenii Republicii Moldova, iar pe de altă parte, nu sunt deschiși pentru schimbare?

Valeriu Sainsus: „Dnă Valentina, societatea moldovenească și moldoveanul nu pot scoate raționamente din realitățile zilei de astăzi. Probabil că suntem noi toți de vină, pentru că adeseori se aruncă piatra în guvernare, se aruncă piatra în alte direcții, dar de cele mai dese ori soluția vine din felul, modul cum o să gândim noi, dacă o să putem să ne schimbăm. Eu mă întreb și-i întreb pe toți conaționalii mei, de 30 de ani deplângem situația crizei energetice în care ne-am aprofundat și eu întreb – în 30 de ani am găsit un raționament ca măcar pe jumătate sau total să soluționăm problema energetică? Noi întotdeauna ne-am învățat să ne plângem pentru ca cineva să ne dea de sus, noi niciodată n-am încercat să aducem soluția, inclusiv gândindu-ne și raționalizând noi aici, începând de la primul cetățean și terminând cu ultimul cetățean din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ar mai fi și alte crize cu efecte la care ați putea să vă referiți?

Valeriu Sainsus: „Probabil că ele mai mult se intercalează și în final ne-am pomenit în situația în care suntem. Dacă vom fi capabili să administrăm măcar pentru puțin timp crizele cu care ne confruntăm, inevitabil va apărea lumină în capătul tunelului. Noi, moldovenii, trebuie să aducem raționamente și dacă o să aducem măcar primele raționamente, probabil, calea mai departe va fi mai ușoară.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG