La 18 ianuarie, când criza energetică era deja pe buzele tuturor, inclusiv pe cele ale politicienilor, Ministerul Educației de la Chișinău a trimis școlilor o circulară în care le cerea să economisească energie și să plătească facturile la timp, adică până în 20 ale lunii. Circulara a fost adusă în atenția presei - pe ton critic - de primarul capitalei, Ion Ceban, care îi îndemna ironic pe reprezentanții puterii să poarte ei „cușmă” la serviciu, în loc ca elevii să tremure de frig la școală. La aproape o săptămână, colega noastră Tamara Grejdeanu a încercat să afle dacă școlile economisesc într-adevăr energie, și dacă da, cu ce cost pentru confortul elevilor și profesorilor.
Managerii școlari au libertatea să gestioneze bugetele, autonomie pe care au dobândit-o urmare a formulei de finanțare în învățământul general după principiul banul urmează elevul. Prin urmare fiecare director are posibilitatea să-și seteze prioritățile, dar în limita resurselor financiare de care dispune, sumele fiind fixe. Ce posibilități de manevră există când facturile pentru încălzire depășesc cu mult bugetul prevăzut pentru acest capitol de cheltuieli?
Liuba Pleșca, directoarea Liceului „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, Căușeni spune că diferența e mare, deși instituția este recent termoizolată și dotată cu un sistem nou de încălzire. Ea spune că în afară de micșorarea temperaturii în clase, nu prea ar fi de unde economisi:
„Am ales luna din anul trecut în care am cheltuit cel mai mult și am pus suma asta pentru toate trei luni. Ei ce se întâmplă acum? Noi, care la orele două deconectăm centrala, nu mai facem focul, în școală umblăm îmbrobodite și am îndemnat și copiii să se îmbrace un pic mai bine, adică temperatura de anul acesta e mult mai joasă ca anul trecut și timp de aproape o lună de zile, într-o disciplină de asta de economisire, noi am cheltuit bani cât am cheltuit pe tot sezonul de încălzire anul trecut. De unde să mai iei bani, să iei de la formarea profesorilor, acum când școlile și așa scârțâie că nu au acoperire cu cadre didactice la toate obiectele.”
După numărul de elevi, puțin peste 500, școala din Sălcuța este considerată o instituție cu un buget mediu, dar chiar și așa, inclusiv pe timp de pandemie, este dificil să acoperi cheltuielile neprevăzute, spune directoarea Liuba Pleșca.
La Liceul Teoretic din Ștefan Vodă, o instituție cu un buget aproape dublu față de cel sălcăuțean presiunea facturilor a fost mai mică, am aflat de la directoarea Elena Cornițel. Ea susține că oricât ar încerca managerii să economisească, edificiile oricum trebuie încălzite astfel încât să fie o temperatură confortabilă pe durata orelor :
„Pentru noi nu au fost probleme, pentru că avem buget mărișor, avem elevi, dar unde nu au clase liceale și sunt copii puțini, acolo e catastrofă. Noi am avut o sumă, pe urmă contabilul a fost nevoit să facă modificări, să schimbe de pe un articol pe altul ca să avem acoperire și am completat și am avut cu ce să achităm. Economisim unde este posibil, mai acoperim geamuri, uși, dacă nu sunt calitative. Sâmbătă și duminică dăm la minim, de exemplu.”
După apelul ministerului de profil, care a sugerat economisirea resurselor energetice, au fost convocate întruniri la nivelul direcțiilor raionale de educație pentru a înțelege situația financiară a școlilor, spune Mariana Odobescu, șefa direcției învățământ din raionul Edineț. Ea dă asigurări că în pofida deficitelor bugetare, toate instituțiile vor activa în regim normal:
„În legătură cu majorarea tarifului la gaze, avem un deficit estimativ de 2 milioane 486.000 de lei. Noi ținem situația la control, am discutat și cu Ministerul educației, care ne-a spus că ei au în vizor problema dată.”
Dacă vor avea cheltuieli suplimentare, școlile vor fi obligatoriu susținute, dă asigurări și Valentin Crudu, șeful direcției învățământ general a Ministerului Educației. El spune că momentan, managerii pot direcționa cu ușurință unele cheltuieli pentru a acoperi costurile în plus la facturi:
„Eu cred că toată lumea a urmărit, inclusiv și ceea ce a zis și doamna prim-ministru, când a spus că avem acum bani, trebuie să cheltuim banii făcând direcționări la lunile de primăvară sau vară spre lunile de iarnă, astfel ca atunci când o să avem tabloul general despre cât s-a cheltuit în plus, o să se suplimenteze aceste bugete. Eu nu văd de ce ne-am panica la începutul anului, odată ce avem resurse financiare privind întreținerea instituțiilor de învățământ.”
Pe termen lung însă, pentru a sprijini școlile cu puțini copii sau a căror număr s-a redus considerabil în ultimii ani, ministerul educației intenționează să îmbunătățească metodologia de finanțare per copil, ne-a mai spus șeful direcției învățământ general, Valentin Crudu. Managerii școlilor mici trag semnale de alarmă de mai mulți ani, spunând că gestionează bugete care ajung doar pentru salarii și cheltuieli de întreținere, care au crescut și acestea între timp. Situația lor este un răspuns concludent pentru cârcotașii care mai continuă să pună la îndoială ceea ce s-a numit optimizarea instituțiilor, însemnând închiderea școlilor care nu pot asigura condiții decente pentru un număr mic de copii.
