Linkuri accesibilitate

Cum se joacă libertatea presei în România și cât contează patronii cu pedigri penal 


În România, dar nu numai, libertatea presei are legătură cu interesele patronului, cu fondurile pe care le au la dispoziție redacțiile și nu în cele din urmă cu propria conștiință a jurnalistului. Sunt situații în care intervine și puterea politică, mai ales indirect și în special în cazul presei locale. La nivel național jocurile au miză mare și există mai multe posturi de televiziune care se războiesc de ani de zile cu procurorii anticorupție și cu politicile care țin de acest subiect. Este vorba despre televiziunile care au făcut presiuni mari pentru schimbarea legislației anticorupție și pentru susținerea partidului care promitea aceste modificări.

Este de notorietate în acest sens canalul de știri România TV (RTV), înființat de fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță, care s-a refugiat la Belgrad, de frica Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Ghiță este inculpat în trei dosare de procurorii anticorupție și a primit azil politic în Serbia. Fondatorul Antenei 1 și 3, Dan Voiculescu a stat în închisoare pentru corupție și statul mai are de recuperat de la el prejudicii de aproape 100 de milioane de euro.

Citești și: Petru Macovei: Constatăm o înrăutățire foarte mare a situației presei

Televiziunea Realitatea Plus, construită pe ruinele Realității TV devenită celebră pe vremea controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu este deținută de Maricel Păcuraru, eliberat condiționat după ce a executat jumătate din pedeapsa de 4 ani primită în 2014 pentru un prejudiciu de 4 milioane de euro adus statului. Păcuraru a fost surprins anul trecut într-o înregistrare video spunând la o ședință a acționarilor că „cine nu e infractor în ziua de azi înseamnă că e prost!”, un slogan care s-ar potrivi întrucâtva și cu agenda acestui post de televiziune.

Aleph News, primul canal de social televiziune a fost lansat anul trecut de Adrian Sârbu, cel care a înființat și dezvoltat ProTV și care mai are încă în portofoliu Agenția Mediafax și Ziarul Financiar. Sârbu a a fost arestat pentru câteva luni în 2015 și trimis în judecată pentru evaziune fiscal și un prejudiciu de 14 milioane de euro, dar anul trecut Înalta Curte a retrimis dosarul la Parchetul General.

Toate aceste televiziuni și multe alte stații locale par să distorsioneze realitatea princomentarii sau analize care vin în sprijinul intereselor patronilor care le dețin.

Menținerea audienței prin subiecte de scandal sunt deci completate cu puncte de vedere politice care subliniază preocupările acestor moguli de presă interesați să susțină grupări și formațiuni politice care au mizat pe schimbarea legilor anticorupție, pe slăbirea statului de drept și pe inducerea confuziei când vine vorba despre despre subiecte sensibile.

Independența politică și autonomia editorială a presei autohtone sunt afectate în proporție de peste 90%, dar cu toate acestea credibilitatea mass-media din România pare să fie în creștere, potrivit Raportului pe 2020 făcut de Reuters Institute Digital News Report.

Totuși, independența și informațiile echilibrate aduc mai multă credibilitate, cel puțin așa rezultă din studiul dat publicității de Institutul Reuters, care a constatat de asemenea că polarizarea și atacurile politice asupra jurnaliștilor au legătură cu încrederea relativ scăzută în mass-media.

Din acest punct de vedere cele mai credibile brand-uri de pe piața românească sunt: (i)ProTV cu o credibilitate de 76%, (ii) Digi24 cu 71% și (iii) Ziarul Financiar cu o credibilitate de 68%. Primele două se bucură și de cea mai mare audiență, potrivit cercetării.

Primele două cele mai puternice trusturi media din România atât în ceea ce privește platformele lor online, cât și televiziunile sunt cotate la bursa și, deci, spre deosebire de celelalte companii de profil autohtone, au fost obligate la un anumit grad de transparență semnificativ și performanțe economice bazate pe practice sănătoase. Una din două persoane din România spune, de altfel, că s-a uitat la ProTV de cel puțin trei ori în ultima săptămână.

Pe de altă parte, cele mai necredibile sunt (i)Antena 3 despre care 35 % dintre români spun că nu au deloc încredere, (ii) RomâniaTv despre care 30% declară că nu au încredere și (iii) Realitatea Tv despre care 25% spun că nu au încredere. Sunt chiar posturile Tv aflate sub umbrela mogulilor cu pedigri penal.

Toate acestea au cifre de afaceri în creștere, nu atât datorită profesionalismului, cât a felului în care fac jurnalismul, transformându-l în marfă. Un model care pare să se extindă, în limita posibilităților și la publicații/site-uri mici, fiindcă întreaga piață media din România depinde de publicitate, oameni de afaceri, partide, dar banii, indiferent de unde vin, indiferent dacă sunt curați sau murdari au legătură cu audiența, cu numărul de oameni care dau click. Acest criteriu a făcut ca în perioada pandemică să se dezvolte și mai mult televiziunile și site-urile cu profil de scandal.

Posturile de radio naționale și-au crescut audiența în această perioadă de criză sanitară și rezistă bine, dar stațiile mici au mari probleme financiare și se află pe marginea prăpastiei.

În același timp, instituțiile publice de media TVR, Radioul Public și Agerpres trebuie să devină ale publicului, cum le spune numele, și nu “de stat”, cum le percep oamenii politici, se arată în Raportul Starea mass-media în România 2020, publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent:

„Subjugarea lor a devenit și mai pregnantă în momentul în care taxa radio-tv a fost eliminată. Cei 4 lei pe lună nu asigurau neapărat independența financiară, ci le arătau atât politicienilor, cât și celor din managementul instituțiilor de radio și televiziune că publicul este investit în produse. Chiar și fără taxă, mediile publice sunt fundamentale pentru democrație, tocmai pentru că sunt finanțate din banii cetățenilor, prin bugetul de stat, și astfel ele ar trebui să răspundă doar în fața interesului public, neavând grija de a face bani pe care o au televiziunile care trăiesc din publicitate”

În România, însă, radioul și televiziunea publice, sunt folosite în mod tradițional de formațiunile aflate la putere în scopuri politice, iar în fruntea lor sunt aduse persoane, care răspund mai degrabă criteriilor de loialitate, decât de profesionalism. Până acum, partidele au refuzat să le dea independența necesară acestor companii media și adesea jurnaliștii din aceste instituții sunt marginalizați sau chiar obligați să plece, atunci când devin prea incomozi.

Cenzura funcționează într-o formă indirectă atât în companiile media publice, cât și cele private aflate sub pulpanele mogulilor, fiindcă în fiecare dintre ele există o linie editorială, adesea nespusă oficial, dar pe care toată lumea o respectă. De aceea persistă dezechilibrele, se omit anumite informații și se fac doar investigațiile cerute pe linia intereselor patronilor. Există, totuși, o nișă luminoasă în tot acest peisaj deprimant, aceea a site-urilor mici, care cresc sănătos. Dar deocamdată este,doar, o nișă foarte îngustă.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG