Continuă să apară ecouri la o manifestație de stradă organizată săptămâna trecută la Chișinău, unde zeci de tineri, unii mascați, au întrerupt protestul Blocului ACUM din apropierea casei Guvernului, scandând lozinci licențioase la adresa Maiei Sandu și a celuilalt lider al opoziției, Andrei Năstase. Astăzi, activiștii anti-discriminare au vorbit despre componenta „sexistă” a contramanifestației.
Platforma egalitate de gen şi Coaliţia naţională „Viaţă fără violenţă” sunt două grupuri mari de organizaţii neguvernamentale care apără, pe de o parte, dreptul femeilor de a se implica în viaţa publică şi politică, iar pe de alta – de a fi protejate împotriva violenţei.
Atacuri ca cele de joia trecută la adresa Maiei Sandu sunt capabile să aprofundeze tratamentul inegal, şi aşa foarte puternic în societatea moldovenească, în raport cu femeile, dar şi să descurajeze femeile să îmbrăţişeze activitatea civică şi politică, afirmă liderele acestor grupuri de organizaţii.
„Trăim în societăţi democratice şi este bine să protestăm, dar ce mesaje promovăm noi la aceste proteste? Cum aceste mesaje încurajează alte femei să participe la viaţa publică?”, s-a întrebat retoric una dintre activiste, Nina Lozinschi.
„Noi afirmăm că femeile au devenit ţinta atacurilor sub centură şi că mesajele sexiste sunt utilizate în context electoral pentru a scade aderenţa electoratului unei politiciene”, a afirmat alta dintre ele, Olga Bîtcă.
Potrivit celor două grupuri de organizaţii, este regretabil faptul că, deși în recenta campanie autorităţile democrate au promovat participarea femeilor în politică – prin cunoscuta decizie de a oferi anumite facilităţi partidelor ce au rezervat femeilor 40% din lista de partid – acum aceleaşi autorităţi admit această formă de descurajare a femeilor - politiciene.
De altfel, convingerea activistelor este că legea moldoveană conţine gradul necesar de protecţie pentru femei, dar autorităţile nu vor în mod deliberat s-o aplice, în acest caz anume, ceea ce ar susţine varianta unei complicităţi cu organizatorii.
Lipsa de reacţie din partea poliţiei sau procuraturii, care aşa cum se ştie nu au iniţiat vreo investigaţie, s-ar potrivi bine cu această idee.
Reacţii nu au existat...
Mai ales că în timpul ce s-a scurs de la protest au circulat mărturii că din tabăra organizatorilor ar face parte persoane apropiate democraţilor, cum e cazul acum deja fostului deputat PD, Constantin Ţuţu, sau al unui avocat văzut adesea în anturajul liderului democrat Vlad Plahotniuc.
Dar reacţii nu au existat nici din partea altor instituţii, mai greu identificate cu statul, cum ar fi bunăoară Consiliul egalităţii. Lipsa de atitudine a acestuia ne-a fost explicată de unii membri ai lui prin inexistenţa unei sesizări, dar nu se exclude nici că nu ar fi suficient de grav cazul sau că instituţia s-ar feri să fie acuzată de simpatii politice pentru lidera pe care ar fi nevoită s-o apere.
