Linkuri accesibilitate

Cuplu LGBT+ din R. Moldova, după decizia CEDO: „Vrem să fim o familie recunoscută de stat”


Activiștii LGBT+ Leo Zbanke și Angelica Frolov.

Activiștii LGBT+ Angelica Frolov și Leo Zbanke vor să-și înregistreze relația, iar dacă vor fi refuzați, vor merge în justiție, încurajați de recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a cerut statelor-membre ale Consiliului Europei, inclusiv R. Moldova, să recunoască și să protejeze prin lege cuplurile formate de persoane de același sex.

Angelica și Leo locuiesc împreună mai bine de un an, au un cont comun la bancă și bunuri procurate împreună. Cuplul și-ar dori să-și înregistreze relația, însă statul R. Moldova nu le oferă acest drept, Angelica fiind lesbiană, iar Leo - o persoană non binară, trans masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte. După decizia CEDO din 17 ianuarie 2023, perechea este decisă să lupte în instanță pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în R. Moldova.

„Acum, putem cere aceste drepturi și am decis că cuplul nostru cu siguranță va merge la litigare [deschide un proces], dacă ni se vor refuza”, spune Angelica Frolov, care este coordonatoare de program lobby și advocacy la centrul Genderdoc-M, o organizație ce promovează drepturile persoanelor LGBT+ în R. Moldova.

În prezent, în R. Moldova, o persoană de orientare homosexuală nu poate dona sânge și nu-și poate da consimțământul pentru partenerul său în cazul unor intervenții medicale de urgență, nu poate moșteni bunurile adunate împreună cu partenerul după decesul acestuia.

Leo și Angelica își doresc să poată avea aceste posibilități și speră că, după ce va fi votată o lege ca urmare a deciziei CEDO, toate cuplurile homosexuale din R. Moldova care își doresc să-și înregistreze relația o vor putea face și vor beneficia de toate ce presupune aceasta.

„Iar asta înseamnă să ai dreptul să moștenești bunurile procurate în timpul relației, să ai drepturi asupra copilului celuilalt partener (dintr-o relație anterioară, cum se întâmplă în cazul cuplurilor de femei) pe care l-ați crescut împreună, să ai dreptul de a nu mărturisi împotriva partenerului în instanță sau, în cazul decesului, celălalt partener să aibă dreptul asupra corpului și modului de a fi înmormântat cerut de acesta”, enumeră Angelica.

„E important pentru un cuplu să se simtă o familie”

Partenerul său consideră, de asemenea, că decizia CEDO ar putea determina o îmbunătățire a modului în care R. Moldova își protejează cetățenii LGBT+, în special, ca urmare a cazurilor sonore de anii precedenți, a tânărului Marin Pavlescu, hărțuit în armată, după ce s-a aflat că este gay, și a lui Felis, adolescenta trans care s-a sinucis după ce a fost agresată la școală din cauza identității sale.

Suntem toți cetățeni ai aceleiași țări, dar cu drepturi diferite...

„Suntem toți cetățeni ai aceleiași țări, dar cu drepturi diferite. Noi cu Angelica am discutat și este evident că ne-am dori să fim o familie recunoscută de stat. În momentul în care toată lumea plătește taxe și are o funcție în această societate, trebuie să vedem că și statul își protejează cetățenii”, spune Leo, care este coordonatorul grupului de suport pentru persoanele trans-gen la Genderdoc-M.

El și Angelica afirmă că aspectele pur juridice de care se bucură persoanele heterosexuale sunt necesare și pentru cuplurile de același sex.

„Validarea identității de gen, a orientării sexuale este importantă pentru fiecare persoană. Și e important pentru un cuplu să se simtă o familie. Una e să faci o nuntă simbolică în Portugalia, unde persoanele fără cetățenie au dreptul să se căsătorească, și e cu totul altceva să vezi că, la tine acasă, statul îți oferă aceste drepturi și te vede ca pe o familie, din punct de vedere legal”, explică Leo.

Cuplul povestește că mulți dintre cunoscuții lor, care nu se simțeau protejați acasă, au ales să plece peste hotare pentru a-și oficializa relația, iar apoi au decis să rămână definitiv acolo.

„Poți să te simți bine în țară, să fii împlinit la muncă și în carieră, dar, când înțelegi că statul nu-ți oferă posibilitatea să creezi o familie care va fi recunoscută, îți resetezi prioritățile. De exemplu, cunosc un cuplu de fete cu copil, care au plecat recent din țară, fiindcă vor o viață fericită pentru copilul lor, iar asta e de înțeles”, adăugă Leo.

După izbucnirea războiului din Ucraina, la centrul Genderdoc-M ajung mulți refugiați care sunt membri ai comunității LGBT+, dar și persoane care au fugit de persecuții din Rusia, după ce acolo a fost votată o serie legi anti-LGBT. Cei care erau în cupluri sau au format cupluri cu cetățeni ai R. Moldova nu pot avea permise de ședere mai mult de trei luni aici.

„Atunci când vorbim despre heterosexuali, este suficient ca omul să se căsătorească și, pe baza asta, primește permis de ședere pentru atâta timp cât vrea să se afle aici. Un cuplu homosexual nu are această posibilitate, iar asta e o tragedie. Inclusiv din acest motiv, ca să avem grijă și de cuplurile cu diferite cetățenii, e important ca legea sa fie votată”, punctează Angelica.

Avocată: „R. Moldova s-ar putea pomeni cu o condamnare”

Centrul Genderdoc-M promite să depună toate eforturile pentru ca familiile formate din persoane de același sex să fie recunoscute legal în R. Moldova, indiferent de cine este sau va veni la putere. Activiștii și activistele de aici consideră că decizia CEDO este un punct de cotitură, când R. Moldova poate alege între a oferi securitate și respect tuturor cetățenilor sau a aluneca spre o zonă gri, „unde nu se respectă nimic și totul se ia cu forța”.

Avocata de la centrul Genderdoc-M, Doina Ioana Străisteanu, subliniază că, prin cauza Fedotova și alții împotriva Federației Ruse, „CEDO spune că există mai mult decât obligația pozitivă a R. Moldova să introducă un cadru legislativ în acest sens”, iar, dacă nu o va face, ar fi „o violare directă a drepturilor protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

În acel caz, procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex - cetățeni ruși care și-au depus dosarele în vederea căsătoriei în fața autorităților ruse, dar cererile lor au fost respinse.

„Dacă mâine la Oficiul Stării Civile apare o cerere depusă de un cuplu de același sex, prin care se solicită să le fie înregistrată relația, și este refuzată, pentru că nu există cadrul normativ, R. Moldova s-ar putea pomeni cu o condamnare ca în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei”, explică avocata.

Ce poate să facă R. Moldova după decizia CEDO

Apărătorii drepturilor omului susțin că ceea ce poate face acum R. Moldova este să înceapă imediat, prin organizarea unui grup de lucru, discuții legate de cum ar arăta o lege privind înregistrarea relației pentru cuplurile de același sex și ce ar trebui să prevadă.

Avocata Doina Străisteanu crede că, pentru R. Moldova, formula cea mai bună ar fi acum nu atât recunoașterea căsătoriei propriu-zise, cât introducerea unei legi privind coabitarea, care să ofere protecție relațiilor de același sex, printr-o formă de înregistrare și prin reglementarea aspectelor legate de moștenire, avere, copii.

„Pe lângă aceste oportunități, legea respectivă ar lăsa la discreția adulților care locuiesc împreună rezolvarea mai multor probleme ce țin de viața privată, deci ar fi mai puțin «severă» decât instituția căsătoriei”, afirmă ea.

În cel mai bun scenariu, avocata vede că în următoarele luni ar putea fi organizat un grup de lucru în parlament, iar la final de 2023 legea respectivă să fie aprobată. În cazul în care va apărea un val de ură împotriva comunității LGBT+, centrul Genderdoc-M va merge în instanță, mai ales că discursul de ură deja se pedepsește prin lege.

XS
SM
MD
LG