Curtea Constituțională a R. Moldova a decis astăzi că cetățenii au dreptul să inițieze referendumuri legislative, dar în chestiunea dată Parlamentul are ultimul cuvânt, cel puțin până la reglementarea procedurii de inițiere a plebiscitului. Decizia Curții a fost luată după sesizarea unui grup de deputați liberal-democrați, depusă în aprilie, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins repetat în martie înregistrarea grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum de anulare a sistemului de vot mixt.
Prima clarificare ce rezultă din decizia Curţii Constituţionale e că cetăţenii sunt în drept să iniţieze referendumuri legislative. Or acest fapt fusese pus la îndoială de CEC atunci când a respins repetat înregistrarea grupului de inițiativă ce intenționa să anuleze prin plebiscit schimbarea sistemului electoral. O altă clarificare e că doar Parlamentul poate bloca, dar din motive foarte bine argumentate, desfășurarea unui plebiscit legislativ. Atribuţia aceasta şi-o asumase, impropriu, CEC atunci când a refuzat de două ori înregistrarea grupului de iniţiativă referendară invocând încălcări de procedură, precum şi imposibilitatea schimbării sistemului de vot cu mai puțin de un an înaintea alegerilor parlamentare. Cele două constatări rezultă din dispozitivul pronunţat de Curtea Constituţională, spune unul din autorii sesizării, liderul PLDM, Tudor Deliu:
„CEC a comis o gafă pentru că şi-a mărit împuternicirile deoarece a încălcat prevederile constituționale. Curtea a decis că cetăţenii pot iniţia referendumuri legislative. De asemenea, atunci prin hotărârea sa CEC s-a pronunţat şi asupra textului supus referendumului. Astăzi Curtea a declarat prin hotărârea sa că nu au dreptul altcineva să se implice în textul supus referendumului decât Parlamentul.”
Deputatul Tudor Deliu spune că Înalta Curte a răspuns doar parţial la sesizarea depusă de grupul de deputaţi. Dispozitivul pronunţat în şedinţă nu face nicio trimitere la intenţia de a schimba sistemul electoral din cel proporţional în cel mixt aşa cum ceruseră autorii sesizării. Acest lucru s-ar putea regăsi însă în decizia motivată, spune Deliu.
Autorii sesizării ar fi vrut să obţină un răspuns franc la întrebarea dacă CEC a încălcat Constituţia, aşa cum pretind ei, la fel cum şi iniţiatorii plebiscitului respins de CEC, între care e activistul civic Valeriu Paşa.
„Noi am acţionat CEC în judecată, iar în sesizarea depusă către Curte era şi solicitarea constatării încălcării Constituţiei de către CEC. Aşteptăm să vedem decizia motivantă a Curii Constituţionale. În comunicatul Curţii se spune clar că Parlamentul poate să respingă un plebiscit doar dacă sunt încălcate procedurile legale, nicidecum că ar putea aleatoriu să respingă un referendum care nu-i place Parlamentului. Cert este la moment că CEC-ul nu avea niciun motiv să respingă înregistrarea grupului de iniţiativă, trebuia să ne permită colectarea de semnături astfel încât să putem desfăşura referendumul.
Politic asta înseamnă că legitimitatea sistemului electoral prin care urmează să se desfăşoare alegerile parlamentare scade şi mai mult. A fost o oportunitate să se expună toţi cetăţenii dacă acceptă sau nu acest sistem electoral, iar CEC-ul încălcând şi interpretând frivol Constituţia ne-a refuzat acest drept.”
Comisia Electorală Centrală nu a reacţionat deocamdată la constatările Curţii Constituţionale.
Refuzurile autorității electorale de a înregistra grupul angajat în procedurile de iniţiere a plebiscitul au fost criticate anterior şi de Asociaţia Promo-LEX care monitorizează scrutinele electorale. În luări de atitudine Promo-LEX spunea că argumentele invocate de CEC ar fi fost insuficiente şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „tendințe tot mai pronunțate, de limitare nejustificată a dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a iniția și desfășura un referendum legislativ”.
Înalta Curte pare să fi confirmat constatarea anterioară a experţilor, cea că CEC a încălcat legislaţia depășindu-și atribuţiile...
Directorul de programe de la Asociaţia Promo-LEX, Pavel Postică, nu a dorit să comenteze decizia Curţii Constituţionale până la publicarea părţii motivante a acesteia pentru că „diavolul se ascunde în detalii”. La prima vedere, juristul ne-a spus că Înalta Curte pare să fi confirmat constatarea anterioară a experţilor, cea că CEC a încălcat legislaţia depășindu-și atribuţiile atunci când a blocat iniţierea acelui plebiscit.
Încă un detaliu la care atrag atenţia autorii sesizării, dar şi iniţiatorii plebiscitului e că deşi ceruse examinarea în regim de urgență a sesizării depuse în aprilie, Curtea Consituţională s-a pronunţat cu două zile înainte de expirarea termenului maxim de şase luni pe care-l avea la dispoziţie.
Suspiciunea e că s-a tergiversat în mod intenționat pentru a zădărnici o eventuală încercare de a convoca totuşi plebiscitul dorit. Legislaţia prevede că două procese electorale nu pot fi organizate la o distanţă mai mică de jumătate de an, iar până la alegerile parlamentare au rămas mai puţin de cinci luni.
