O decizie în acest sens a fost luată marți, 19 septembrie, de magistrații Curții Constituționale. Decizia este irevocabilă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.
Potrivit legii, în cazul înregistrării parității de voturi, actul normativ se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. Astfel, membrii conducerii unei formațiunii scoase în afara legii nu vor avea dreptul să fie aleși pentru o perioadă de cinci ani de la decizia Curții Constituționale.
Sesizarea deputaților, foști membri ai Partidului Șor, declarat neconstituțional, a fost examinată de patru dintre cei cinci judecători ai Curții Constituționale. Judecătoarea Domnica Manole nu a putut participa la ședință din motive de sănătate.
Argumentele părților
Prezentând poziția reclamanților, avocatul Vadim Banaru a spus că aceștia nu sunt de acord că toate persoanele care au avut funcții în conducerea partidului sau au fost implicate în alegerile partidului li s-a interzis să candideze la alegeri pentru o perioadă de la 3 la 5 ani.
„S-a impus o restricție foarte generală unui cerc foarte larg de persoane fără nicio individualizare a responsabilității fiecărei persoane. De fapt, a fost luată o decizie politică de a impune o sancțiune colectivă foștilor membri ai partidului, care a fost declarat neconstituțional”, a declarat Banaru. Potrivit avocatului, aceste modificări legislative limitează dreptul poporului de a alege și încalcă principiul prezumpției de nevinovăție.
Un alt avocat al reclamanților, Denis Calaida, a afirmat că, după calculele lui, interdicția ar putea afecta drepturile a aproximativ 5.582 de persoane care au fost membri ai organelor executive ale Partidului Șor. El a mai menționat că încă 636 de persoane dețineau funcții elective, printre care 516 consilieri locali, 43 primari și 5 deputați.
Reprezentanta Parlamentului, Claudia Lachi, a respins argumentele reclamanților. Potrivit ei, restricțiile au fost introduse pentru a preveni posibile pericole viitoare pentru ordinea constituțională.
„Statul nu poate aștepta ca un partid politic să preia puterea și să pună în aplicare o politică incompatibilă cu standardele Convenției", a afirmat ea. Lachi a mai adăugat că „dreptul de a fi aleși" nu este un drept absolut și poate fi restrâns în anumite circumstanțe.
- Te-ar putea interesa și: „O măsură neproporțională”. Opoziția și societatea civilă critică interdicția de a candida pentru membrii Partidului Șor
Partidul Șor a fost declarat neconstituțional pe 19 iunie. Printre altele, Curtea Constituțională a constatat că, în pofida tuturor măsurilor întreprinse de autorități, Partidul Șor „a continuat să utilizeze resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice”. Curtea a concluzionat că activitatea partidului prezintă „un pericol iminent pentru ordinea constituțională democratică”.
Ministerul Justiției a creat o comisie responsabilă de lichidarea Partidului „Șor” care va fi formată din șapte membri. Potrivit legii, activele partidului declarat neconstituțional pot fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).
- Te-ar putea interesa și: „Tumoare coruptă și criminală”. Parlamentul a interzis fruntașilor Partidului Șor să participe la alegeri timp de 5 ani
Pe 10 iulie, deputații partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) au adoptat, în lectura finală, fără dezbateri, proiectul de lege care interzice liderilor Partidului Șor, declarat ilegal de Curtea Constituțională, să candideze la alegeri.
În a doua lectură, au fost acceptate amendamentele propuse de deputații PAS Igor Chiriac și Veronica Roșca, care prevăd majorarea termenului de restricție de la 3 la 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
