De asemenea, a hotărât și că alegerile parlamentare anticipate nu se pot ține odată cu prezidențialele, nici măcar dacă demisionează președintele, pentru că asta ar însemna suprapunerea a două scrutine total diferite. Urmare a acestei decizii, anticipatele dorite de mai toți actorii politici de la Chișinău se pot produce doar după 23 decembrie, când expiră mandatul actual al lui Igor Dodon. Ce vor face forțele politice de la Chișinău, unde, așa cum se știre, guvernul instalat la sfârșit de 2019 de socialiști și democrați nu mai are suficient sprijin politic, iar opoziția nu are suficiente voturi pentru a-l demite și instala un altul?
Acest „NU” ferm spus marți de Curtea Constituțională unor idei ca cea a socialiștilor de a încerca să organizeze anticipatele pe 1 noiembrie, într-o zi cu prezidențialele, sau a PAS, de a încerca să-l forțeze pe Igor Dodon să-și dea demisia înainte de asta, pentru a evita interdicția legată de dizolvarea parlamentului în ultimele șase luni de mandat, nu a luat prin surprindere.
Dimpotrivă, chiar și șeful statului a numit previzibilă decizia, după ce tot el afirmase contrariul în urmă cu câteva luni, când susținuse că obstacolele constituționale din calea ideii sale și a socialiștilor nu ar fi de neclintit.
Curtea a invalidat însă toate aceste discuții, spunând ceea ce, simplu, ar suna astfel: cele două scrutine sunt diferite și așa trebuie să rămână, iar comasarea lor în unul ar vicia votul alegătorului; apoi, că o demisie a președintelui în ultima jumătate de an de mandat nu poate ajuta la opțiunea dizolvării în această perioadă a parlamentului, tocmai pentru că dacă s-ar putea, aceasta ar aduce la suprapunerea celor două campanii.
Un astfel de scenariu ar fi neconstituțional
Domnica Manole, președinta Curții Constituționale, explicând marți într-un briefing rațiunile deciziei curții: „Separația ramurilor puterii, prevăzute de articolul 6 din Constituție, implică ca autoritățile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, astfel oferindu-se soluția separării temporale a campaniilor electorale parlamentare și prezidențiale. Prin urmare, un astfel de scenariu ar fi neconstituțional. ”
„În contextul actual, mai spune Domnica Manole, în care președintele e ales prin vot popular și este necesară menținerea continuității structurilor statului alese de popor și evitarea suprapunerii campaniilor, este aplicabilă interdicția dizolvării parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului președintelui, prevăzută de art. 85, alineatul 4 din constituție.”
Platforma DA, cunoscută ca fiind formațiunea ce insistă cel mai mult nu pe anticipate, ci pe demiterea guvernului socialist și înlocuirea lui cu unul asumat de opoziție, a salutat cel mai hotărât verdictul.
Într-o intervenție live, Andrei Năstase, care o tot critică în ultima vreme pe aliata sa de pe dreapta pro-europeană, fosta prim-ministră Maia Sandu, pentru nehotărârea de a se alinia destituirii lui Chicu, s-a adresat atât către Sandu, cât și către socialiști, fără însă a-i numi explicit, cu reproșul că au încercat să promoveze “soluții imposibile”, oportuniste, Maiei Sandu Năstase reproșându-i din nou și ezitarea de a merge pe singura soluție corectă, la părerea lui, și anume demiterea guvernului.
„Prin decizia Curții, pur și simplu li s-a dat un șut - niște politicieni au luat o lecție, o lecție de constituție și de constituționalitate. Tu, politician oportunist, de ce apelezi la Curte în condițiile în care Constituția îți spune nu.”
Andrian Candu a numit și el “exercițiu de ingeniozitate juridică” ceea ce au încercat socialiștii și PAS sesizând curtea. Aceste exerciții ar trebui să înceteze, a mai spus el. Pozițiile lui Candu și Năstase coincid și când vine vorba despre urgența demiterii lui Chicu: formațiunea sa a făcut efort după efort până acum ca să facă posibilă, matematic, în parlament, această demitere, absorbind din majoritate mai mulți democrați, dar s-a ciocnit de probleme când a ajuns la socialiști, aceștia ripostând ferm în răsunătorul caz Gațcan, ceea ce pare să fi oprit plecările de la socialiști, iar cu ele și șansa obținerii de acolo a voturilor ce nu se ajung.
Platforma DA, pe de altă parte, a inițiat în câteva rânduri tratative între partidele parlamentare pentru destituirea lui Chicu, dar democrații, singurii de la care se mai pot aștepta voturi, au tratat cu răceală invitația formațiunii, iar PAS-ul Maiei Sandu păstrează și el prudența, cât timp posibilitățile de substituție a unui guvern cu altul rămân incerte.
Întrebarea... e dacă președintele și socialiștii vor menține guvernul Chicu
„Ne-am fi dorit să economisim banii cetățenilor,” au spus pe de altă parte socialiștii. Oricum, anticipatele trebuie ținute cu prima ocazie, au mai spus ei. Pentru „a curăța parlamentul de conservele oligarhice,” a explicat la rândul lui Dodon. Întrebarea care se pune acum, când curtea a amânat până în primăvară anticipatele, e dacă președintele și socialiștii vor menține guvernul Chicu, chiar dacă lipsit de sprijin politic, sau vor prefera să paseze responsabilitatea unui guvern al oponenților, pe care să-l folosească ca minge de bătut în campaniile care vin.
