Ștefan Gațcan, deputatul cu pricina, mai întâi aparent s-a răzgândit să-și mai schimbe formațiunile și a renunțat definitiv la mandat, apoi tot el s-a plâns procurorilor că nu ar fi făcut-o de bună voie. Ce stă în spatele incidentului? Și de ce atâta interes - cazul a fost pe larg urmărit și dezbătut pe rețele.
Ștefan Gațcan, a cărui plecare marți, 30 iunie din PSRM a fost criticată dur de foștii săi colegi socialiști, și-a anunțat depunerea mandatului printr-o cerere apărută după participarea sa la o ședință a fracțiunii socialiste (iar deputații din Pro Moldova au susținut că ar fi fost de fapt o sechestrare) și o vizită la președinție.
Pro Moldova e formațiunea care urma să-l primească pe deputat după plecarea de la socialiști. Tot ea a anunțat ulterior că Gațcan s-a plâns la procuratură că a fost șantajat și intimidat de socialiști să-și depună mandatul.
Exista legea pumnului mai mare
„Când statul de drept a devenit statul de strâmb. Vest sălbatic in Moldova… Sistemul de lege nu există… Exista legea pumnului mai mare”, a comentat incidentul un analist politic și fost demnitar din Ministerul Apărării, Dumitru Mînzărari.
„Pentru organizarea alegerilor repetate în Hâncești s-au cheltuit 4,6 milioane lei. Șă mai tocăm vreo 5 milioane. De ce și nu? Ne putem permite…Pentru un sistem electoral mixt tâmpit. cât și pentru traseismul politic nota de plată vine tot pe umerii cetățenilor,” a scris pe pagina sa de Faceook economistul Stanislav Madan.
Alegeri în Hâncești pe vremuri de epidemie
Ștefan Gațcan este deputatul care a învins acum trei luni în scrutinul de la Hâncești reprezentând Partidul Socialiștilor, iar anunțul plecării sale, prima din formațiunea condusă neformal de șeful statului, ar putea servi, spun analiștii, drept declanșator pentru alți deputați, ceea ce ar slăbi poziția președintelui în prag de prezidențiale. Tocmai de aceea el probabil s-a decis la măsuri excepționale, mai cred acești analiști. În orice caz, o depunere de mandat în loc de schimbarea de fracțiune ar fi mai preferabilă pentru socialiști, pe fundalul unor constatări de analiști că Vlad Plahotniuc ar fi început să le distrugă partidul.
Nimeni nu-i mai presus de lege
Cât timp azi a durat „operațiunea” de convingere a deputatului să plece din parlament, nu din fracțiunea socialistă, mai toate ședințele comisiilor parlamentare programate pentru această zi au fost periclitate de absențe de deputați socialiști și democrați. Igor Munteanu, un fruntaș din Platforma DA și șef de comisie parlamentară, a acuzat ulterior aleșii puterii că își neglijează obligațiunile. „Acestor abuzuri trebuie să li se pună capăt. Nimeni nu-i mai presus de lege”, crede el.
În timp ce în parlament se derulau aceste avenimente, la guvern era trecut, prin asumare de răspundere, un pachet de patru legi vizând sporuri salariale pentru medici și alte rectificări bugetare - măsuri cu care își încep de obicei politicienii moldoveni campaniile electorale. Guvernul nu a explicat de ce a preferat să adopte legile evitând parlamentul. Un consilier din cabinetul Chicu, Vitalie Drăgancea, ne-a spus doar că cabinetul are acest drept, prin urmare nu datorează vreo explicație.
Ieri, imediat după gestul lui Gațcan, un influent socialist, Vlad Batrâncea, a lăsat de înțeles că socialiștii sunt mai hotărâți ca niciodată să provoace anticipate:
“PSRM; cea mai mare forță politică din parlament, cel mai mare partid declară război acestor trădători, persoanelor corupte și va face tot ce-I stă în puteri ca acest parlament să fie dizolvat. ”
Socialiștii și-ar dori ca scrutinul anticipat să se producă în aceeași zi cu prezidențialele, dar au o problemă ce rezultată din constituție, cea care spune într-un articol că președintele, fiind în ultimele șase luni de mandat, nu mai poate declanșa scrutinul. Un deputat din PAS, Sergiu Litvinenco, formațiunea căruia crede că această posibilitate apare doar dacă Igor Dodon își dă în prealabil demisia, a întrebat curtea dacă partidul sau are sau nu dreptate. Verdictul ar urmă peste o săptămână, pe 7 iulie, când magistrații vor răspunde și unei întrebări formulate de socialiști și anume - dacă anticipatele pot avea loc într-o zi cu prezidențialele. O hotărâre mai veche a instanței pare să fi interzis deja acest lucru, cel puțin așa a afirmat la Europa Liberă fostul șef al instanței constituționale, Alexandru Tănase.
