Curtea Constituțională s-a pronunțat astăzi în două chestiuni legate de funcționarea justiției – una privind numirea magistraților, iar cealaltă referitoare la dreptul serviciului de informații și securitate (SIS) de a verifica judecătorii, aceasta din urmă prin prisma cazului Domnicăi Manole.
Curtea Constituţională a avizat pozitiv amendamentele la Legea Supremă propuse acum o lună de Guvern care vizează numirea judecătorilor şi prin care guvernul spune că vrea să sporească independența magistraţilor. Este de fapt a doua oară când Curtea se expune pe marginea acestui proiect elaborat încă în 2015, votat în prima lectură în primăvara acestui an, dar abandonat ulterior de Parlamentari din motive necunoscute. Această restanţă a fost însă taxată de UE, care a suspendat acum câteva luni asistenţa financiare de 28 de milioane de euro pentru sectorul justiției din Moldova. În încercarea de a recupera această restanță proiectul a fost readus în procedurile legislative.
Amendamentele prevăd, între altele, excluderea normei constituționale care spune că judecătorii trebuie reconfirmaţi în funcţie, printr-un decret al şefului statului, după cinci ani de la numire. Anularea acestei norme va asigura stabilitatea mandatului judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani, se spune în avizul Curţii.
Printr-o altă modificare, Parlamentul este exclus de la numirea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie. Aceştia ar urma să fie numiţi ca şi ceilalţi magistraţi de către şeful statului la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Înalta Curte a găsit întemeiată argumentarea autorilor care spun că astfel se va reduce „influența factorilor politici la numirea judecătorilor”.
Proiectul sporeşte rolul CSM, consultarea căruia va fi obligatorie la elaborarea şi aprobarea bugetelor instanţelor judecătoreşti. Totodată, mandatul membrilor CSM este majorat de la 4 la 6 ani, fără dreptul de a pretinde la un al doilea mandat.
Unii experţi din domeniu înclină să creadă că tergiversarea adoptării acestui proiect a fost mai curând premeditată. După părerea lor nu ar fi deloc întâmplătoare readucerea proiectului pe rol după consumarea alegerii recente a unor membri ai CSM, inclusiv realegerea unora care ar fi fost imposibilă în condiţiile noilor prevederi. Juristul Ion Guzun de la Centru de Resurse Juridice din Moldova spune că proiectul conține lacune:
„Unul dintre exemple ar fi ce se întâmplă cu mandatul judecătorilor care au fost numiţi pe termen de cinci ani. Pentru ei urmează să fie un alt decret. Sunt şi alte chestiuni tehnice pe care le-am adresat pentru a fi clarificate de către Curtea Constituţională.”
Înalta Curte nu a făcut decât să dea un aviz pozitiv proiectului în redacţia în care a venit de la Guvern. După acest aviz, proiectul va ajunge în Parlament peste jumătate de an, unde trebuie să fie sprijinit de o majoritate de 2/3, adică de 67 dintre aleșii poporului.
Tot marţi Curtea Constituţională a statuat că verificarea judecătorilor de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) este neconstituțională.
Înalta Curtea a dat astfel câştig de cauză judecătoarei Domnica Manole concediată în luna iulie de CSM la recomandarea SIS, după ce în 2016 a aprobat, în ipostaza de judecătoare a Curții de Apel, un referendum cerut de formațiunea de opoziție Platforma DA și nedorit de putere.
În decizia Curţii Constituţionale, dată citirii de preşedintele Curţii, Tudor Panţîru, se spune că verificarea magistraţilor de către Serviciul de Informații și Securitate interferează cu independenţa puterii judecătorești:
„Curtea constată că Consiliul Superior al Magistraturii este limitat și constrâns să procedeze la declararea quasi-automată a incompatibilității judecătorului cu interesele funcției în ipoteza în care avizul Serviciului de Informaţii şi Securitate prevede că titularul nu îndeplinește cerinţele şi restricţiile stabilite de lege sau există factori de risc. O atare situație conduce în mod evident la diminuarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii în calitatea sa de garant al independenţei puterii judecătorești, transformându-l în unul iluzoriu și neefectiv”.
Juristul Ion Guzun salută decizia Înaltei Curţi:
„Sperăm foarte mult că hotărârea motivată a Curţii Constituţionale va aduce lumină şi va stabili limitele pe care trebuie să le cunoaştem atunci când vorbim despre independenţa judecătorilor. Trebuie să înţelegem că independenţa judecătorilor nu este a unui individ numit printr-o decizie a parlamentului sau prin decret prezidențial, dar este o garanţie pentru cetăţeni că judecătorul care examinează are garanţii suficiente pentru a activa. Pe de altă parte o să vedem în ce măsură activitatea SIS se va modifica şi vom vedea cum acest serviciu se va expune ulterior. Am văzut cazuri în care deşi se cunoşteau despre fapte care sunt contrare legii sau care ţin de factorul de risc SIS fie includea o listă lungă de chestiuni care ar fi imputabile unor judecători, fie nu includeau acele informaţii spre examinare la CSM. Însăți CSM spunea că nu poate examina faptele invocate de SIS pentru că multe din ele sunt informaţii cu acces limitat, respectiv, inspecţia judiciară nu putea să le examineze.”
Domnica Manole a sesizat Înalta Curte în cadrul unui proces de judecată cu CSM ajuns la Curtea Supremă de Justiţie. Ultima a admis încă în luna august excepţia de neconstituţionalitate asupra normei declarate acum ca fiind contrară Legii Supreme de către Curtea Constituţională.
În mod normal, spun experţii, după decizia de marţi a Înaltei Curţi, CSJ ar trebui sa stabilească că demiterea magistratei Domnica Manole în baza avizului SIS a fost ilegală. In consecință, la modul teoretic, judecătoarea ar putea fi repusă în funcţie. Judecătoarea Domnica Manole nu a anunțat dacă urmărește cu prioritate acest lucru.
