Curtea Constituțională a examinat concomitent tocmai trei sesizări, toate depuse de deputați din opoziția parlamentară.
Mai controversate, așa cum se știe, sunt trei prevederi ale acordului și anume una care atribuie un rol anume companiilor ruse în proiectele de infrastructură finanțate din împrumut, alta care ar permite consolidarea în jurul sumei împrumutate acum a unor datorii private ulterioare, ba chiar perspectiva capitalizării în timp a acestor datorii, și, în sfârșit, cea care ar exclude procesele judiciare în caz de litigii între părți – acestea ar trebui să se rezolve amiabil, pe cale de negocieri, așa cum arată acordul.
Ceea ce au adus cei trei contestatari nou în fața curții, suplimentar la criticile deja formulate inclusiv la momentul adoptării în parlament a acordului, sunt explicațiile cum aceste prevederi ar veni în contradicție cu mai multe principii apărate de constituție, mai ales cel al suveranității și cel al urmăririi interesului național, ce ar trebui să fie respectate de orice document de acest fel.
Federația Rusă ar obține libertatea să transforme orice datorie privată în datorie de stat - acesta este argumentul esențial al contestatarilor, întărit în dezbaterea de astăzi prin pretinse exemple în care Rusia ar fi procedat deja astfel în raport cu alte state.
Demnitarii de stat care au apărat acordul la Curte în fața acuzațiilor din contestații au spus că opoziția ar opera cu sperietori și dovezi inexistente, iar dacă Curtea îl va opri, R. Moldova riscă să fie evitată de alte împrumuturi, din Rusia și alte state, acum și în viitor, pentru neseriozitate într-un moment când are cel mai mare nevoie de bani. Andrei Balan, șef de direcție la Ministerul Finanțelor: „În practică, noi considerăm că așa ceva nici nu se va întâmpla, adică nu se va ajunge nu doar la consolidarea datoriei, dar nici măcar la acordarea consimțământului din partea R. Moldova pentru un debitor de aici.”
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a solicitat însă precizări: „Dar nu ați răspuns la întrebare. Înțeleg de la dvs. că acest punct 7.2 a fost propus de partea rusă, dar nu am înțeles care este beneficiul pentru R. Moldova?”
Andrei Balan: „Anume prevederea dată nu are beneficii, dar are beneficii însuși acordul”.
Iată ce a spus și ministrul justiției, Fadei Nagacevschi: „Am auzit povești despre tancuri rusești și despre drobul de sare. În condițiile în care vorbim de un tratat între două state, cum putem să pretindem că acest acord reprezintă o renunțare totală sau parțială la suveranitate, sau la o supra-îndatorare a R. Moldova? Sau trebuie să credem în povestea drobului de sare...”.
La rândul său, deputatul socialist Vasile Bolea a declarat: „Argumentele expuse sunt bazate pe presupuneri, pentru că autorul sesizării nu atrage atenția cuvenită Curții că creditele debitorilor din R. Moldova la care se pot aplica normele se dau numai cu acordul parții moldovenești, și nu prin voința părții ruse. Interpretarea sintagmei “acordul părții moldovene” nu presupune că acest acord poate fi oferit de orice persoană de drept public sau privat, așa cum s-a pretins aici când s-a nominalizat și o întreprindere, Moldovagaz”.
În general, opoziția pretinde că creditul nici nu a fost negociat, ci reprezintă o opțiune exclusivă a parții ruse, pe care Igor Dodon, din docilitate, ar fi acceptat-o fără să încerce să o îmbunătățească. Igor Dodon ar avea mai multe interese obscure cu acest împrumut, mai cred criticii, dar mai ales ar vrea să-l folosească pentru a-și spori șansele de victorie la toamnă, când va lupta pentru un nou mandat la președinția R. Moldova.
Șeful statului, pe de altă parte, și-a acuzat de mai multe ori oponenții că împiedică acest împrumut - avantajos, ieftin și neînsoțit de condiții - doar pentru că acesta vine din Rusia, nu din UE, și pentru că și-ar dori să pună piedici guvernului socialist în lupta cu epidemia.
De când a suspendat, pe 23 aprilie, chiar în ziua adoptării în parlament, acordul, membrii curții s-au declarat ținte ale unei campanii de hărțuire din partea puterii, prin încercări de a-i fila, de a-i sancționa disciplinar sau a le căuta în trecut pete negre prin care să-i compromită, iar președinta instanței, Domnica Manole, s-a plâns chiar pe aceste pretinse hărțuiri Procuraturii de la Chișinău, dar și Comisiei de la Veneția sau UE. Președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE – R. Moldova, Siegfried Mureșan, a numit astăzi „presiuni politice” evenimentele din jurul CC de la Chișinău și a avertizat că aceste presiuni riscă să izoleze R. Moldova pe plan internațional.
