Linkuri accesibilitate

„Cutremurător”: Pe Pământ trăiesc cu 70% mai puține animale sălbatice decât în 1970


Otter uriaș. Cel mai mare declin s-a înregistrat la populațiile de viețuitoare de apă dulce, anume 83% din 1970, spune raportul WWF.

Din 1970 până în 2022 viețuitoarele sălbatice de pe planetă s-au împuținat în medie cu peste două treimi, arată un raport al organizației de mediu World Wild Fund (WWF).

„Dovezile sunt fără echivoc: trăim în criza duală a pierderii biodiversității și schimbării climei provocată de folosirea nesustenabilă a resurselor planetei. Oamenii de știință spun limpede: dacă nu încetăm să tratăm aceste două urgențe ca pe două chestiuni separate, nici una din ele nu va putea fi abordată în mod eficient”, se spune în prezentarea raportului Planeta Vie 2022.

„Aceste date ne spun: atenție, aveți o mare problemă!”, a spus într-un podcast WWF Rebecca Shaw, savant principal al organizației, recunoscând că datele sunt „cutremurătoare”.

Cine e de vină?

Vorbind despre „relația noastră ruptă cu natura”, autorii raportului spun că „schimarea climei și pierderea biodiversității nu sunt doar chestiuni ce țin de mediu, ci în același timp chestiuni economice, de dezvoltare, seuritate, sociale, morale și etice”.

„Țările industrializate sunt răspunzătoare pentru cea mai mare parte a degradării mediului ambiant, dar țările în curs de dezvoltare sunt cele lovite în mod disproporționat de pierderea biodiversității. Toți avem un rol de jucat în crearea unei societăți pozitive față de natură, care să salvgardeze planeta în interesul sănătății tuturor”, se mai spune în introducerea de pe net a raportului World Wild Fund.

Cum se calculează pierderea de animale?

Indexul Planeta Vie (Living Planet Index, LPI), există de 50 de ani și urmărește populațiile de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. Anul acesta, el dezvăluie o scădere medie cu 69% din 1970 a populațiilor de viețuitoare monitorizate.

Raportul nu se referă la dispariția speciilor (extincție), ci la reducerea populației speciilor care au supraviețuit.

Savanții au analizat populațiile a aproape 32.000 de specii, reprezentând cea mai cuprinzătoare măsurare a felului cum reacționează acestea la presiunile din mediul înconjurător.

Care specii și regiuni sunt cele mai afectate?

Cel mai mare declin s-a înregistrat la populațiile de viețuitoare de apă dulce, anume 83% din 1970 – mai mult decât orice alt grup de animale. Cam jumătate din această pierdere se datorează pierderii habitatelor și barierelor în calea căilor de migrație a peștilor.

Raportul arată că pe regiuni ale planetei, cele mai mari pierderi de populații de animale sălbatice s-au înregistrat în America Latină și Caraibe, anume 94%, Africa (66%) și Asia-Pacific (55%). Mult sub media planetară se află doar America de Nord (20%) și Europa-Asia Centrală (18%).

Raportul atrage atenția în special asupra situației din Amazonia, arătând că deja s-a pierdut 17% din pădurea tropicală, iar pe alte 17 procente din întinderea ei inițială pădurea a fost „degradată”.

„Informațiile sugerează că ne apropiem de punctul de unde nu există întoarcere, dincolo de care pădurea tropicală amazoniană nu va mai fi funcțională”, se spune în raport.

Ce se mai poate face?

Omenirea se confruntă în această chestiune cu amenințări și provocări multiple, de la conversia agricolă a terenurilor, soldată cu pierderea habitatelor, până la schimbările legate de precipitații și soluri.

„Este nevoie urgentă să luăm măsuri pentru a evita o creștere periculoasă a temperaturii de peste 1,5 grade Celsius și să ajutăm oamenii să se adapteze la schimbările care deja se petrec. E nevoie să refacem natura și serviciile de mediu pe care ni le oferă – aerul curat, apa potabilă, hrană, combustibil și fibre. În fine, este nevoie de o abordare a acestor chestiuni în mod inclusiv, la scara întregii societăți”, astfel ca „prețul și beneficiile acțiunilor noastre să fie juste și echitable din punct de vedere social” – se mai spune în raport.

Dincolo de concluziile triste ale inventarierii populațiilor de animale de pe planetă, raportul WWF susține că schimbarea în bine încă este posibilă, însă numai dacă la ea contribuim cu toții ca indivizi, cu opțiuni zilnice favorabile naturii – dar și prin contribuția actorilor globali, mai ales la reforma sistemelor de nutriție, finanțare și de guvernare.

„Națiunile Unite se întrunesc la Montreal în decembrie 2022 pentru a se pune de acord asupra unui nou Cadru Global pentru Biodiversitate. Este ultima șansă pe care o mai avem. Până la sfârșitul deceniului curent vom ști dacă planul a fost încununat de succes sau nu, dacă lupta pentru oameni și natură va fi câștigată sau pierdută (...) E acum, ori niciodată” – avertizează, pe un ton sumbru, raportul WWF.

Previous Next

XS
SM
MD
LG