Este întrebarea pe care o pune astăzi în mod cât se poate de serios săptămânalul satirico-politico francez Le Canard enchaîné care, în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie), analizează una câte una toate posibilitățile de fraudă la dispoziția lui Erdoğan în această duminică de 14 mai ce se apropie, zi de alegeri în care el este amenințat să fie înlăturat la putere, prin urne, de o opoziție multicoloră (șase partide de tendințele cele mai diverse), opoziție unită în spatele unui contracandidat la care nu se aștepta nimeni până recent: Kemal Kılıçdaroğlu.
În primul rând, amintește Le Canard, Înaltul Consiliu Electoral, care îi este supus “Sultanului” Erdoğan, ar putea pur și simplu să refuze să valideze rezultatul alegerilor în caz de victorie a lui Kılıçdaroğlu. Deja, pe 29 aprilie, ministrul de interne Süleyman Soylu discreditase anticipativ rezultatul alegerilor, vorbind de o «tentativă de lovitură de stat» urzită din străinătate, în cazul în care Erdoğan ar fi învins.
Le Canard amintește că Erdoğan este cel care a abolit articolul din Constituție care cerea ca miniștrii de Interne, Transporturi și cel al Justiției să demisioneze cu trei luni înainte de orice alegeri și să fie înlocuiți cu funcționari apolitici, cu “tehnicieni”, tocmai pentru a-i împiedica pe șefii ministerelor-cheie să se amestece în buna desfășurare a alegerilor.
Mulți în Turcia se tem că guvernul ar putea profita de haosul care domnește în cele 11 provincii din sud recent atinse de un devastator cutremur pentru a face să voteze zecile de mii de morți și dispăruți, ca să nu mai vorbim de faptul că 3 milioane de persoane deplasate vor fi nevoite să voteze departe de locul lor de origine.
„Și dacă totuși Erdoğan va pierde alegerile?”
Este întrebarea pusă mare, în prima pagină, în ultimul număr al săptămânalului german Der Spiegel, întrebare care obsedează presa din Germania, țara cu cea mai mare minoritate turcă din lume. Săptămânalul din Hamburg îl reprezintă de altfel pe Erdoğan cu o privire gravă și fălcile strânse, chincit pe un tron rupt, gata să se prăbușească.
Der Spiegel amintește că Turcia este membră a NATO și candidată la aderarea la Uniunea Europeană. A primit aproape patru milioane de refugiați sirieni, în special ca parte a unui acord cu Bruxelles-ul pentru limitarea — contra plată consistentă — imigrației pe vechiul continent.
Invers — cu aproape trei milioane de turci stabiliți acolo, Germania găzduiește cea mai mare diasporă turcă din lume. „Dacă acești oameni ar locui într-un singur oraș, acela ar fi al patrulea ca mărime din Turcia”, scrie Der Spiegel.
«Revendicându-se ca “alevi”, Kılıçdaroğlu a spart un tabù în Turcia»
La Londra, The Guardian i-a făcut deja un portret detaliat acestui fost contabil care este șeful opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu. La Paris, Le Monde merge și mai departe și explică în numărul de astăzi, printr-un interviu cu experta în islamologie Elise Massicard, ce este alevismul, acea branșă a islamului căreia Kılıçdaroğlu spune că îi aparține:
«Este vorba de un cult sincretic și heterodox care amestecă elemente ale islamului în varianta sa șiită – care îl adoră pe Ali [ginerele profetului Mahomed] precum și 12 imami ascunși… –, cu alte elemente din diverse culte importante din acea regiune a lumii (şamanism, creştinism, zoroastrism, maniheism, gnosticism), totul având o puternică dimensiune ezoterică. În plus, alevismul se transmite ereditar. Discipolii se nasc Alevi. Ei au, de asemenea, demnitari religioși specifici, numiți dede, și propriile lor ceremonii.»
Din toate aceste motive, unii musulmani, în special suniți, și mai ales cei din tendința rigidă încurajată de Erdoğan, consideră că aleviții, care nu respectă ceea ce ei consideră a fi cei cinci stâlpi ai islamului (în special rugăciunile zilnice, postul și pelerinajul la Mecca), nu sunt musulmani adevărați sau sunt deviați de la Islam. O mare parte a alevilor practică de altfel prea puțin religia și consideră acest cult în principal ca pe o cultură sau o filozofie a vieții.
Rămâne însă un lucru important, care justifică faptul că fostul contabil și, potrivit sondajelor, posibil viitor președinte turc, Kemal Kılıçdaroğlu, a anunțat public că el este un alevi: această branșă a islamului reprezintă circa un sfert din populația Turciei, iar din rândurile comunității alevi provin mare parte dintre intelectualii și turcii cei mai pro-occidentali.
Trump va face apel împotriva condamnării
Peste ocean, Politico anunță în acest timp că fostul președinte american Donald Trump va face apel împotriva verdictului unui juriu din New York care l-a găsit vinovat de agresiune sexuală și l-a numit un prădător sexual. Într-un proces civil jurații l-au găsit pe Trump vinovat de a fi agresat-o sexual pe jurnalista E. Jean Carroll în cabina de probă a unui supermagazin din New York, în urmă cu 27 de ani, și i-au oferit victimei 5 milioane de dolari.
(Mai multe detalii în revista presei din 10 aprilie, iar circumstanțele complete ale procesului lui Trump în revista presei din 25 aprilie.)
Condamnarea va îngreuna șanse electorale ale lui Donald Trump, doare ce ea survine în momentul în care Trump se confruntă deja cu acuzații de fraudă pentru că a încercat să cumpere tăcerea actriței porno Stormy Daniels în timpul campaniei electorale din 2016 și cu mai multe proceduri legale, atât la nivel local, cât și federal, în special pentru rolul său în asaltul asupra Capitoliului, pe 6 ianuarie 2021.
Bulgaria își caută noul premier în Comisia Europeană
Cum o anunță la Sofia principalul cotidian bulgar Trud (Munca), Maria Gabriel, care este Comisar european pentru inovare, a fost nominalizată candidat la postul de prim-ministru în Bulgaria din partea formațiunii de centru-dreapta GERB.
Cotidianul Trud precizează că Maria Gabriel este acum pe cale de a sonda și întâlni personalități politice pentru a încerca să-și formeze un guvern.
Sarcina sa va fi dificilă potrivit ziarului rival și mai popular “24 Ceasa” (24 de ore): mai toate partidele așteaptă mai întâi să vadă ce “pomeni” vor primi, ce “cutii” ("кутийките"), adică ce ministere.
Inteligența Artificială bum-bum
Google a anunțat miercuri disponibilitatea Bard, chatbot-ul său generativ de inteligență artificială, în 180 de țări. Anterior el era disponibil doar în engleză, însă „versiunile coreeană și japoneză vor fi lansate, împreună cu alte limbi, foarte curând”, relatează TechCrunch. Google speră să poată ofere curant aplicația sa în primele patruzeci de limbi cele mai vorbite.
În Italia, în acest timp, La Repubblica se ocupă de marea spaimă a Pentagonului: ce s-ar întâmpla dacă inteligența artificială (AI) ar prelua controlul asupra armelor nucleare? Casa Albă, din acest motiv, este împotriva întreruperii cercetării prea avansate în acest domeniu, cel puțin pentru moment.
Elon Musk dorește apeluri audio și video pe Twitter
Iar Elon Musk, care își propune să transforme Twitter într-o aplicație „polivalentă”, a anunțat că în curând va fi posibilă efectuarea de apeluri audio și video de pe platforma lui.
Cum o scrie Libération, multimiliardarul nu se mulțumește cu asta, ci mai și scormonește prin coșul de gunoi al Fox News, anunțând că va difuza programul fostului prezentator vedetă al conservatorilor Tucker Carlson.
