Concluzia, în mai toată presa, este că Vladimir Putin s-a bucurat marți, 9 mai, doar de o defilare minimalistă în Piața Roșie, redusă și incompletă nu doar prin dimensiuni ci și prin faptul că a lipsit, deși el și-ar fi dorit-o mult, o victorie pe teren, pe câmpul de luptă.
Nici măcar orășelul ucrainean Bahmut, ras aproape în întregime de bombardamentele rusești, nu a căzut încă, deși ocuparea lui e dată ca iminentă de forțele Kremlinului (sau de mercenarii din Wagner) încă din vara trecută.
Putin a denunțat, într-un discurs de asemenea neobișnuit de scurt, «războiul declanșat», potrivit lui, de Occident împotriva Rusiei, com o rezumă Le Monde, care are și un comentariu despre Putin și «cultul războiului fără sfârșit».
La Londra, The Times scrie în acest timp cu sarcasm și iritare despre un cimpoier scoțian care s-a produs pe scenă în fața defilării militare din orașul rusesc Samara, eveniment sponsorizat de altfel de centrul cultural scoțian din Moscova.
La Kiev — “Ziua Europei”
La Kiev, a fost în schimb sărbătorită “Ziua Europei”, în prezența președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Pe 9 mai 1950, ministrul de externe de atunci al Franței, Robert Schuman, a propus într-un discurs crearea a ceea ce avea să devină Comunitatea Europeană, punând în comun producția de cărbune și oțel a Germaniei și Franței pentru “a face războiul imposibil” pe continentul european.
Presa pe front și moartea unui jurnalist francez
Premiul Pulitzer — jurnaliștilor AP, pentru reportajele din Mariupol
Cum o anunță La Repubblica, cel mai râvnit premiu acordat de Facultatea de Jurnalism a Universității Columbia, premiul Pulitzer, le-a fost acordat lui Mstyslav Chernov, Lori Hinnant, Evgeniy Maloletka și Vasilisa Stepanenko de la Associated Press, „pentru curajul lor în relatarea adevărului”, în momentul asediului și ocupării de către ruși a orașului ucrainean Mariupol.
Simultan, întreaga presă franceză scrie astăzi și despre moartea, marți 9 mai, lângă Bahmut în Ucraina, a jurnalistului AFP Arman Soldin.
In vârstă de numai 32 de ani, Arman Soldin, care era în special cameraman, dar și autor de reportaje, este al treilea jurnalist francez mort în Ucraina, cum o amintește Libération.
Drapelul european pe toate primăriile? Franța se sfâșie
Drapelul european: același Libération scrie despre o dezbatere tensionată care a avut loc ieri în parlamentul francez despre propunerea guvernului de a face obligatorie arborarea drapelului european, alături de cel francez, pe fațada tuturor primăriilor din Franța.
Această propunere a grupului politic Renaissance al lui Emmanuel Macron este contestată nu doar de o parte a opoziției, ci și în cadrul majorității. Primele dezbateri au fost întrerupte săptămâna trecută pe marginea acestui text, odată cu adoptarea în comisie a amendamentelor depuse de extrema stângă (LFI) și cea dreaptă (RN) care se opun textului și propunerii.
“Uluitorul verdict în cazul E. Jean Carroll vs. Trump”
Este titlul în The Atlantic, peste ocean, care analizează rezultatul procesului civil împotriva lui Donald Trump, găsit ieri vinovat de un viol în urmă cu aproape 30 de ani:
«Circul perpetuu și scandalurile nesfârșite care îl însoțesc pe Donald Trump, fie în viața personală, în afaceri sau în politică, pot ascunde ciudățenia totală a circumstanțelor unui caz anume. Marți 9 mai, un juriu în Manhattan, după mai puțin de trei ore de deliberare, a concluzionat că fostul președinte a abuzat sexual și a defăimat-o pe jurnalista E. Jean Carroll… deși jurații au concluzionat, de asemenea, că acuzația ei de viol nu a fost dovedită. Juriul i-a acordat lui Carroll despăgubiri de 5 milioane de dolari.»
«Vreme de decenii, Trump a căutat să proiecteze imaginea unui bărbat irezistibil. Niște jurați tocmai „au estimat că nu este” un Don Juan, ci un agresor»,.comentează New York Times.
Am mai explicat circumstanțele procesului lui Trump în revista presei din 25 aprilie.
„Este o condamnare istorică și doar un prolog”, estimează la rândul său Politico. Condamnarea sosește în momentul în care Donald Trump se confruntă deja cu acuzații de fraudă pentru că a încercat să cumpere tăcerea actriței porno Stormy Daniels în timpul campaniei electorale din 2016 și cu mai multe proceduri legale, atât la nivel local, cât și federal, în special pentru rolul său în asaltul asupra Capitoliului, pe 6 ianuarie 2021.
Cum Polonia va fi mai bogată decât Anglia în 2030
Este ceea ce afirmă, într-un text aproape răzbunător, cotidianul britanic (foarte pro-Brexit, de altfel!) The Daily Telegraph, care argumentează că Polonia este pe cale de a deveni o adevărată superputere central-europeană.
Nicăieri altundeva în fostul bloc comunist forța creatoare a oamenilor nu a predominat atât de triumfător ca în Polonia, continuă cotidianul conservator britanic. Țara cauzelor pierdute a devenit avangarda libertății și prosperității. Polonia a devenit o placă turnantă pentru industriile orientate spre viitor, cum ar fi producția de baterii și tehnologia de vârf.
Articolul menționează însă și puterea militară a Poloniei, pe cale de a deveni principala forță europeană din NATO, depășind Franța.
Am mai scris aici despre cum Polonia este noul cap de pod al NATO în Europa. Premierul Mateusz Morawiecki a fost cel care a anunțat cum cheltuielile pentru apărare vor crește în continuare până la patru procente din PIB (dublu față de cât cere NATO): o investiție în infrastructuri militare ce ar putea atinge 32 de miliarde de euro numai în 2023.
Personalul forțelor armate se va dubla, de asemenea, ajungând la 300.000 de oameni: forțele armate poloneze le vor depăși astfel pe cele din Franța, actualmente cea mai mare armată din Uniunea Europeană, care numără 200.000 de oameni.
La fel, continuă Daily Telegraph, Polonia cumpără acum o escadrilă de avioane F-35 Lightning II și 116 tancuri Abrams, înlocuind avioanele de luptă MiG din era sovietică și tancurile T-72, pe care Varșovia le oferă Ucrainei.
“Miracol economic” post-comunist
Mai aflăm că în 1989, muncitorii polonezi aveau un PIB pe cap de locuitor care era doar o zecime din ce primeau omologii lor germani.
Trei decenii de creștere constantă au dus la un adevărat miracol. Disparitățile economice s-au redus vertiginos. Ajustat la paritatea de cumpărare, PIB-ul pe cap de locuitor în Polonia este acum de 28.200 lire sterline (moneda în care calculează Daily Telegraph), comparativ cu 35.000 lire sterline în Marea Britanie, 34.200 lire sterline în Franța și 39.800 lire sterline în Germania. Concluzia este că în ritmul său actual, Polonia va depăși Marea Britanie până în 2030.
Articolul recunoaște însă că rămân serioase probleme în privința tendințelor autoritare ale guvernului de la Varșovia și mai ales cu controlul asupra justiției, ceea ce este o tristă ironie, dat fiind că partidul aflat la putere în Polonia (PiS) se numește Dreptate și Justiție… oarecum la fel cum partidul AKP al lui Erdogan, în Turcia, poartă numele de Partidul pentru Justiție și Dezvoltare.
