Toată oroarea, enormitatea și șocul celor întâmplate în Rusia sâmbătă 24 iunie au început să apară limpede abia treptat, peste weekend, comentat într-un mod relativ repetitiv în presă, într-atât experților politici le vine încă greu să creadă că sâmbătă la prânz, „se profila perspectiva a două armate rusești luptând pentru controlul Moscovei, cu consecințe seismice pentru viitorul țării, pentru războiul din Ucraina și restul lumii”, cum comentează The Times.
O singură concluzie, cum o rezumă editorialul din La Repubblica: autoritatea “țarului” Putin e slăbită iremediabil, acum că Wagner și-a montat propria sa 'Operación Valkiria', cum comentează ironic în Spania El Mundo, care continuă: iată că Evgheni Prigojin, un admirator al lui Hitler, încearcă o lovitură de stat folosind aceleași motive ca Von Stauffenberg care a încercat să-l elimine pe Führer-ul celui de-al treilea Reich.
Libération pune apoi întrebarea evidentă: ce va fi de-acum înainte? Și răspunde: «În stadiul ăsta, e dificil de estimat. Rebeliunea mercenarilor din Wagner va fi reprezentat cea mai serioasă provocare de până acum pentru îndelungata domnie a lui Putin și cea mai gravă criză securitară din Rusia de când Putin a venit la putere la sfârșitul anului 1999. A fost suficient pentru a slăbi, vreme de o zi, apărarea rusă într-un moment în care Kievul se află în mijlocul unei contraofensive pentru a-și recupera teritoriile.»
«Restul lumii a rămas relativ precaut cu privire la această revoltă incredibilă. Multe capitale, inclusiv Washington, Londra, Paris, Berlin și Roma și-au petrecut ziua de sâmbătă monitorizând evoluțiile din Rusia și schimbând informații. Rămâne o întrebare majoră: ce a obținut în realitate Prigojin pentru a-și opri marșul spre Moscova?»
Același Libération estimează că principala spaimă a lui Putin acum este că, după exemplul dat de Prigojin, Kremlinul riscă să se izbească de acum înainte de o revoltă populară.
Clément Beaune, ministrul francez al transporturilor, dar un apropiat al lui Emmanuel Macron, a estimat duminică, pe postul de televiziune LCI, că nu doar Ucraina, dar și NATO iese întărit din cele întâmplate.
Totuși, în Germania, la München, Süddeutsche Zeitung îl citează pe un fost general britanic, Richard Dannatt, care avertizează asupra pericolului pe care-l reprezintă acum Wagner și Prigojin pentru Bielorusia.
Cât despre La Stampa, în Italia, ziarul din Torino estimează că „aceste 24 de ore de confuzie, panică și vid de putere vor rămâne în istoria regimului lui Putin ca un punct de cotitură, fără întoarcere”.
Asta pentru că „Rusia apare acum ca o țară în care un șef mercenar – căci Prigojin nu are un rang oficial în lanțul de comandament militar, el e doar un antreprenor în sectorul alimentației din Sankt Petersburg – poate lansa o lovitură de stat, își poate duce oamenii să atace Moscova și ieși nevătămat din asta”, rezumă cotidianul italian.
În sfârșit, The Washington Post, bazându-se pe surse ale serviciilor secrete americane, scrie că Putin în realitate știa ceea ce se va întâmpla cu cel puțin 24 de ore înainte.
Aparent, scrie cotidianul din capitala SUA, „spioniI americani știau încă de la jumătatea lunii iunie că Prigojin pregătea o acțiune armată”… dar și Putin fusese avertizat despre asta. Este ceea ce confirmă de altfel și The New York Times.
Mitsotakis rămâne la putere în Grecia
În Grecia au avut loc alegeri duminică, la cinci săptămâni după cele precedente, iar parte din presa străină, precum Financial Times, anticipase încă de duminică victoria conservatorului Kyriakos Mitsotakis, pe care o comentează în detaliu The Guardian.
În alegerile din mai, Noua Democrație a ajuns pe primul loc, dar n-a obținut majoritatea. Mitsotakis a demisionat apoi și a declanșat noi alegeri, știind că acestea vor avea loc în temeiul unei noi legi electorale care acordă locuri suplimentare partidului care conduce, suficient pentru a forma un guvern majoritar. Ta Nea salută“victoria incontestablă” a partidului lui Mitsotakis, cu 157 din cele 300 de locuri din parlament.
Piețele financiare au reacționat pozitiv la perspectiva unui alt guvern pro-business format de Noua Democrație. Se așteaptă ca ratingul țării să fie îmbunătățit până la sfârșitul anului, semn că Grecia a lăsat în urmă criza economică care a durat un deceniu.
Mitsotakis a fost, de asemenea, implicat într-o serie de scandaluri, inclusiv interceptarea telefoanelor jurnaliştilor şi a oponenţilor politici şi proasta gestionare a unui accident mortal de tren, factori care au dus la încetinirea unei întregi serii de reforme. Apoi, tragedia cu ambarcațiunea care s-a răsturnat în largul coastelor grecești cu sute de migranți la bord a pus într-o lumină negativă atitudinea dură pe care a adoptat-o guvernul lui în chestiunea migrației, deși Mitsotakis nu mai era la conducere când s-a produs accidentul.
The Simpsons și profeția submarinului Titan
Presa mai comentează în continuare, în mod — din nou — relativ repetitiv, circumstanțele catastrofei submarinului Titan. Astfel, The Times atrage atenția că, desigur, nu tuturor trebuie să ne placă de miliardari, dar că bună parte din concertul de Schadenfreude la care asistăm dovedește o atitudine revoltătoare.
În schimb, La Repubblica a descoperit că unul din episoadele foiletonului american de desene animate The Simpsons pare a fi anticipat tragedia submarinului. Unul dintre autorii și producătorii serialului, Mike Reiss, și-a amintit de un episod în care are loc o călătorie dramatică într-un mini-submarin.
Deja în 1998 autorii se inspiraseră într-unul din episoade din filmul „Alerta roșie”, cu Denzel Washington și Gene Hackman, pentru a reînvia coșmarul misiunilor submarine. Dar în ianuarie 2006, un alt episod părea a prevesti tragedia submarinului Titan: Homer Simpson participă la o expediție în două mini-submarine împreună cu tatăl său și un căutător de comori.
Cei doi protagoniști dau peste rămășițele unei nave scufundate cu comorile sale, dar misiunea derapează când Homer este prins în reciful de corali și vede că nivelul de oxigen scade vertiginos. Pe rețelele de socializare, fanii serialului, obsedați de coincidențele profetice, au dorit să vadă o asemănare sinistră în relația dintre Homer și tatăl său cu cea dintre magnatul pakistanez Shahzada Dawood și fiul său Suleman, în vârstă de nouăsprezece ani, care se afla la bordul submarinului și care, ca și Homer Simpson, nu dorise să meargă în expediție.
Precedentele profeții din Simpsons
Nu e singurul caz al “profețiilor” din The Simpsons. Într-un episod din 2008, un miliardar asemănător cu Richard Branson își propune să cucerească spațiul, așa cum avea să facă fondatorul companiei Virgin, treisprezece ani mai târziu.
Iar în alt episod, un senator foarte asemănător cu Ted Cruz pleacă în Bahamas, lăsându-și alegătorii în plină situație de urgență, cu mult înainte ca originalul să zboare la Cancùn cu familia sa, abandonându-i pe texanii copleșiți de furtuni de zăpadă.
În sfârșit, în episodul din 2000 „Bart to the Future” Lisa Simpson este președinta Statelor Unite în locul unui predecesor dezastruos numit… Donald Trump. Într-un episod din 1995, iubitul Lisei vorbește într-un ceas ciudat purtat la încheietură, cu mult înainte de Apple Watch.
The Simpsons au mai anticipat pandemia globală, care într-un episod din ’93 s-a numit „Gripa Osaka” (Covidul nostru), dar și asaltul armat asupra Congresului, imaginat în ’96 și care a avut loc pe 6 ianuarie 2021.
