Deși guvernul Ion Chicu nu a căzut încă, se poartă deja negocieri pentru o altă majoritate parlamentară. Iulian Chifu semnalează dificultățile pe blogurile Adevărul, contând pe experiența dobândită de liderii de opoziție după scurta guvernare pro-europeană. În opinia sa, Partidul Democrat s-a resemnat.
Parlamentarii săi se scurg unul câte unul către partidul lui Andrian Candu, Pro Moldova. Pavel Filip nu s-a prezentat la întâlnirea convocată de Maia Sandu în numele Alianței ACUM. A motivat că nu are mandat din partea partidului să contribuie la dărâmarea actualei coaliții de guvernare, deși mult organizații din teritoriu i-au cerut desprinderea de Igor Dodon.
Chestiunea viitoarei majorități se pune la Chișinău în termenii unei ecuații politice și matematice, spune Chifu...
Partidele de opoziție sunt conștiente fiecare de poziția lor. Partidul Shor, de pildă, realizează că este nedorit ca partener în actuala formulă, şi „unii reprezentanţi ai săi vor alege să migreze”. ProMoldova recoltează treptat parlamentari, dar liderul său „știe că ar incomoda alegerile prezidenţiale dacă-şi doreşte să trimită miniştri în viitorul guvern de până la prezidenţiale”. Iulian Chifu dă sfaturi detaliate: în Moldova nu se poate experimenta modelul guvernului minoritar Ludovic Orban de la București, pentru că lipsește un Klaus Iohannis.
În consecință, „Maia Sandu trebuie să accepte un ProMoldova mare lângă ea în majoritate(...).Andrei Năstase trebuie să accepte că nu poate impune o soluţie individuală şi nici nu poate torpila candidatura prezidenţială a Maiei Sandu din motive egoiste şi înguste, de partid. Chiar dacă acest lucru înseamnă şi preluarea lui Pavel Filip însuşi, ca deputat, la un anumit moment dat”.
„Emoția strârnită de bătălia pentru educația de gen pune în umbră o altă confruntare a valorilor: numirile în Colegiul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării”, scrie Gabriel Andreescu pe platforma Contributors.ro. Or, Partidul Social Democrat și Partidul Mișcarea Populară au pregătit două nume cu potențial exploziv: Bogdan Diaconu, PSD, și Ionuț Mavrichi, PMP.
Primul este cunoscut încă din 2015 pentru pozițiile și inițiativele legislative cu tentă naționalistă și xenofobă. Cel propus de PMP în CNCD este preot, iar Gabriel Andreescu consideră că asta îl face incompatibil: „Principiul non-discriminării este garantat de către legea fundamentală, or, jurământul lui de credință față de BOR îi este opozabil”. CNCD a reușit să modeleze în bine unele mentalități în România de la înființare până acum: au dispărut afișele gen ”Nu angajăm romi”; a combătut discriminarea față de comunitatea LGBTQ.
Nu este prea târziu pentru ca Partidul Social Democrat și Partidul Mișcarea Populară să revină asupra propunerilor lor...
În schimb, în privințe discriminării religioase a fost mai degrabă pe o poziție ambiguă: a răspuns petițiilor primite, dar nu a uzat de un instrument la îndemână : autosesizarea. L-a folosit însă când nu era cazul, consideră analistul, și anume în legătură declarații ale lui Andrei Caramitru, membru USR. Cooptarea unora ca Bogdan Diaconu și Ionuț Mavrichi ar compromite în mod dramatic „eforturile considerabile făcute zeci de ani de nenumărați oameni, pentru ca România să construiască o societate decentă, susținută printr-un autentic sistem de combatere a discriminării. Nu este prea târziu pentru ca Partidul Social Democrat și Partidul Mișcarea Populară să revină asupra propunerilor lor”.
